Aproape 3.000 de oameni au murit. Imaginile transmise în direct de televiziuni au făcut ca atacul să devină unul dintre cele mai documentate evenimente istorice ale epocii moderne. Și totuși, tocmai această cantitate uriașă de imagini, mărturii și informații a alimentat una dintre cele mai persistente culturi conspiraționiste din ultimele decenii, scrie Digi24.ro.
De la ideea că atacurile au fost un „inside job”, până la afirmația că Turnurile Gemene au fost distruse prin demolare controlată, că Pentagonul nu a fost lovit de un Boeing 757 sau că avionul United Airlines 93 a fost doborât de armata americană, teoriile despre 9/11 au supraviețuit timp de 25 de ani.
Unele pornesc de la elemente reale: erori ale serviciilor de informații, probleme de comunicare între instituții, deficiențe ale sistemului de apărare aeriană și întrebări privind informațiile pe care autoritățile le dețineau înainte de atac. Problema apare atunci când existența unor greșeli reale este transformată automat în dovada existenței unei conspirații. Cum a apărut teoria „inside job”
Una dintre cele mai radicale teorii susține că atacurile de la 11 septembrie au fost organizate sau permise deliberat de persoane din interiorul guvernului american.
Există mai multe variante ale acestei teorii. Unele susțin că administrația George W. Bush ar fi avut nevoie de un pretext pentru invadarea Afganistanului și ulterior a Irakului. Altele invocă interese geopolitice, controlul resurselor energetice, extinderea puterii militare americane sau adoptarea unor legi care au permis extinderea supravegherii populației.
Teoria a devenit cunoscută sub numele de „9/11 Truth Movement” și s-a dezvoltat rapid pe internet, mai ales după apariția unor site-uri și forumuri care analizau imaginile atacurilor cadru cu cadru.
Un studiu publicat în Frontiers in Psychology, care a analizat mii de comentarii online despre 9/11, arată că teoriile respective formează un sistem de explicații în care evenimentul este atribuit unor conspirații ascunse ale guvernului american, serviciilor de informații sau Israelului.
Investigațiile oficiale au ajuns însă la o concluzie diferită.
Comisia Națională pentru Atacurile Teroriste asupra Statelor Unite, cunoscută drept Comisia 9/11, a fost creată de Congres pentru a reconstitui circumstanțele atacurilor și modul în care autoritățile americane au reacționat. Raportul final a descris o serie de deficiențe grave ale instituțiilor americane, dar a atribuit atacurile rețelei al-Qaida.
Aici apare una dintre cele mai importante diferențe dintre o întrebare legitimă și o teorie conspiraționistă: faptul că autoritățile au eșuat nu reprezintă, prin el însuși, dovada că autoritățile au organizat atacul.
Turnurile Gemene și teoria demolării controlate
Poate cea mai cunoscută teorie despre 9/11 susține că Turnurile Gemene nu s-au prăbușit din cauza impactului avioanelor și incendiilor, ci au fost distruse printr-o demolare controlată.
Susținătorii acestei teorii indică mai ales viteza prăbușirii, aspectul aparent vertical al clădirilor, norii de praf și anumite imagini în care se văd ceea ce par a fi explozii.
Un alt argument repetat de-a lungul anilor este că incendiile produse de combustibilul avioanelor nu ar fi putut topi structura de oțel.
Această afirmație pleacă însă de la o premisă greșită.
Investigația realizată de National Institute of Standards and Technology, NIST, nu a susținut că oțelul trebuia să se topească pentru ca structura să cedeze. La temperaturi foarte ridicate, oțelul își pierde o parte importantă din rezistență, iar combinarea acestei slăbiri cu deteriorarea structurală produsă de impact a făcut posibilă inițierea prăbușirii.
Raportul tehnic al NIST privind Turnurile Gemene analizează în detaliu efectele impactului aeronavelor, incendiilor și deteriorării structurale.
Un aspect important este că prăbușirea nu a început printr-o simplă „topire” a oțelului. Impactul avioanelor a deteriorat elemente structurale, a îndepărtat în anumite zone protecția împotriva incendiilor, iar temperaturile ridicate au redus rezistența componentelor structurale.
Prin urmare, argumentul „avionul nu putea topi oțelul” nu răspunde de fapt întrebării tehnice relevante: dacă structura își putea pierde suficientă rezistență pentru a ceda. WTC 7, clădirea care a devenit simbolul teoriilor conspirației
Dintre toate elementele controversate ale zilei de 11 septembrie, World Trade Center 7 ocupă un loc special.
Clădirea avea 47 de etaje și nu a fost lovită direct de un avion. S-a prăbușit însă în după-amiaza zilei de 11 septembrie, după ce fusese afectată de incendiile izbucnite în urma prăbușirii Turnului de Nord.
Imaginile prăbușirii sale au devenit una dintre cele mai importante „probe” invocate de mișcarea 9/11 Truth.
Argumentul este aparent simplu: dacă o clădire masivă din oțel cade aproape vertical și cu o viteză aparent foarte mare, atunci trebuie să fi fost demolată intenționat.
Investigația NIST a ajuns la o concluzie diferită. Potrivit raportului, incendiile necontrolate au produs dilatarea unor elemente structurale, ceea ce a contribuit la cedarea unei coloane-cheie și la declanșarea unei prăbușiri progresive. Investigația tehnică poate fi consultată în raportul final NIST privind WTC 7.
WTC 7 este și una dintre cele mai interesante componente ale fenomenului conspiraționist din punct de vedere psihologic. Un studiu realizat de cercetătorii Michael J. Wood și Karen M. Douglas, publicat în Frontiers in Psychology, a analizat discuțiile online despre 9/11 și a constatat că WTC 7 devenise un punct central în argumentele celor care susțineau existența unei conspirații. Studiul „What about building 7?” Clădirea este, într-un anumit sens, exemplul perfect pentru modul în care funcționează teoriile conspirației: un eveniment greu de intuit și de explicat fără cunoștințe de inginerie devine o „dovadă” pentru o explicație alternativă.
„Pentagonul nu a fost lovit de un Boeing”
O altă teorie foarte răspândită afirmă că American Airlines Flight 77 nu a lovit Pentagonul.
Unele versiuni susțin că ar fi fost vorba despre o rachetă, altele despre o aeronavă militară, o dronă sau chiar despre o operațiune secretă prin care avionul de pasageri ar fi fost făcut să dispară.
Teoria a fost alimentată de fotografiile realizate imediat după atac. În unele dintre acestea, distrugerile vizibile par disproporționat de mici în raport cu dimensiunile unui Boeing 757.
Dar fotografiile surprind doar anumite momente și anumite zone ale clădirii.
Investigația a luat în calcul date de zbor, informații radar, resturile aeronavei, mărturiile martorilor și victimele de la bord și de la sol. Reconstrucția oficială a stabilit că Flight 77 a fost deturnat și a lovit Pentagonul.
Investigația FBI, care a implicat mii de agenți și a urmărit dovezi în întreaga lume, a identificat cei 19 deturnatori în orele și zilele de după atacuri. FBI – 9/11 Investigation oferă cronologia oficială a anchetei și informații despre cei 19 membri ai comandoului.
A primit armata americană ordin să nu intervină?
Una dintre cele mai persistente teorii susține că avioanele de luptă americane ar fi putut intercepta aeronavele deturnate, dar au primit ordin să nu intervină.
Există un element real care a alimentat această afirmație: sistemul american de apărare aeriană nu a reușit să oprească atacurile.
Dar „nu a reușit să intervină” și „a primit ordin să nu intervină” sunt două afirmații complet diferite.
Raportul Comisiei 9/11 a documentat haosul din acea dimineață și problemele de comunicare dintre Federal Aviation Administration și NORAD. Sistemul fusese construit în jurul unor scenarii tradiționale de deturnare, nu pentru situația în care mai multe avioane civile erau transformate simultan în arme.
Concluzia Comisiei a fost una extrem de critică: Statele Unite erau nepregătite pentru tipul de atac care urma să aibă loc.
Așadar, investigațiile susțin existența unui eșec instituțional major, dar nu au identificat dovezi credibile pentru existența unui ordin deliberat de a lăsa avioanele să ajungă la ținte.
Ce s-a întâmplat cu Flight 93?
United Airlines Flight 93 este legat de o altă teorie persistentă: aceea că avionul ar fi fost doborât de un avion de vânătoare american.
Aeronava s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania, iar epava a fost găsită la o distanță considerabilă de orice clădire importantă.
În primele ore după atacuri au circulat informații contradictorii despre existența unor avioane militare în apropiere. În haosul zilei, autoritățile au luat în calcul inclusiv posibilitatea de a doborî avioane deturnate. Aceste informații au fost ulterior transformate în argumentul că Flight 93 a fost doborât.
Investigația oficială a reconstituit însă o altă poveste. Pasagerii avionului au aflat prin intermediul telefoanelor despre atacurile de la New York și au realizat că avionul lor era probabil parte dintr-o operațiune teroristă. Mai mulți au decis să încerce să intre în cockpit.
Datele de zbor, înregistrările audio și mărturiile au fost utilizate pentru reconstruirea ultimelor minute ale aeronavei.
Raportul Comisiei 9/11 descrie modul în care pasagerii au încercat să preia controlul, iar ancheta federală nu a găsit dovezi că avionul ar fi fost doborât.
Israelul și Mossadul, o altă teorie fără dovezi
Una dintre cele mai controversate ramificații ale teoriilor despre 9/11 implică Israelul și serviciul său de informații, Mossad.
Unele variante susțin că serviciile israeliene ar fi știut în avans despre atacuri. Versiunile radicale merg mult mai departe și afirmă că Israelul ar fi participat la organizarea lor.
Nu există însă dovezi credibile care să demonstreze această afirmație.
Trebuie făcută însă o distincție între existența unor informații despre activitatea al-Qaida și ideea că un serviciu secret străin ar fi organizat atacurile.
Serviciile de informații din mai multe țări urmăreau activitatea organizației lui Osama bin Laden înainte de 11 septembrie. Existența acestor informații nu reprezintă, în sine, o dovadă că autorii atacurilor erau controlați de un alt guvern.
Arabia Saudită, finanțarea și zona în care întrebările au rămas complicate
O temă care merită tratată separat este relația dintre Arabia Saudită, organizațiile caritabile și mediul financiar în care s-a dezvoltat al-Qaida.
Aici realitatea este mai complicată decât în multe dintre teoriile conspiraționiste.
Raportul Comisiei 9/11 a analizat posibilitatea ca persoane sau organizații saudite să fi oferit bani rețelei lui Osama bin Laden. Comisia nu a găsit dovezi că guvernul saudit ca instituție sau înalți oficiali saudiți ar fi finanțat direct atacurile.
În același timp, raportul a recunoscut că organizații caritabile cu legături cu Arabia Saudită puteau reprezenta surse de finanțare pentru grupări extremiste și că exista o problemă reală privind direcționarea unor fonduri către al-Qaida.
Această nuanță este importantă. Existența unor rețele de finanțare și a unor relații controversate nu este echivalentă cu demonstrarea faptului că un guvern a ordonat atacurile.
De ce au rezistat teoriile conspirației timp de 25 de ani?
Poate cea mai interesantă întrebare este de ce teoriile despre 9/11 continuă să existe după un sfert de secol, în ciuda cantității uriașe de documente, investigații și cercetări.
Psihologii au încercat să răspundă la această întrebare.
Un studiu publicat în Frontiers in Psychology a analizat modul în care oamenii construiesc narațiuni despre 9/11 și a arătat că, atunci când primesc o combinație de informații oficiale, afirmații controversate și afirmații explicit conspiraționiste, mulți oameni tind să construiască propria poveste coerentă despre eveniment.
Un alt studiu, dedicat discuțiilor online despre 9/11, a analizat 2.174 de comentarii de pe site-uri de știri și a găsit o legătură între credința în teoriile conspiraționiste despre atacuri, expunerea la astfel de teorii, cinismul politic și neîncrederea în autorități. Cel mai puternic predictor observat a fost însă credința în alte teorii ale conspirației.
O analiză sistematică publicată în 2019, care a inclus 96 de studii despre credințele conspiraționiste, a arătat însă că fenomenul este mult mai complex decât explicația simplistă potrivit căreia persoanele care cred în conspirații sunt pur și simplu iraționale. Cercetătorii au identificat factori psihologici și socio-politici diferiți și au subliniat că rezultatele cercetărilor sunt uneori eterogene.
Internetul a schimbat radical și modul în care aceste teorii se răspândesc. O fotografie, o secvență video de câteva secunde sau o declarație făcută în haosul zilei pot fi scoase din context și transformate într-o piesă dintr-o poveste mult mai amplă.
Eșecul autorităților nu înseamnă automat conspirație
Poate cea mai importantă concluzie a poveștii 9/11 este că există suficiente lucruri reale de criticat fără să fie nevoie să inventăm dovezi.
Serviciile americane de informații știau că al-Qaida reprezenta o amenințare. Existau informații despre unii dintre viitorii teroriști. Instituțiile americane nu au reușit însă să lege informațiile între ele și să transforme semnalele disparate într-o imagine care să permită prevenirea atacurilor.
Comisia 9/11 a documentat aceste eșecuri și a formulat recomandări pentru reforma sistemului de informații și securitate. Raportul oficial poate fi consultat integral în arhiva National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States.
Prin urmare, întrebarea „Cum a fost posibil ca atacurile să nu fie prevenite?” este una perfect legitimă.
Afirmația „deci guvernul american a organizat atacurile” reprezintă însă un pas suplimentar, pentru care ar fi nevoie de dovezi. Iar aceste dovezi nu au apărut.
Ce știm după 25 de ani
După un sfert de secol, există un volum uriaș de documente, mărturii, investigații criminalistice, date de zbor, analize tehnice și cercetări academice despre 11 septembrie.
FBI-ul a stabilit identitatea celor 19 teroriști și traseul lor către Statele Unite. Potrivit investigației federale, cei 19 au fost antrenați de al-Qaida, iar toți au ajuns în SUA înainte de atacuri.
Investigația FBI privind atacurile de la 11 septembrie
Comisia 9/11 a reconstruit modul în care al-Qaida a pregătit operațiunea și a identificat numeroase deficiențe ale sistemului american.
NIST a investigat tehnic prăbușirea World Trade Center și WTC 7.
Cercetătorii din domeniul psihologiei au studiat ulterior inclusiv motivul pentru care teoriile conspirației continuă să fie atractive și modul în care ele se răspândesc în mediul online.
În niciuna dintre aceste investigații nu a apărut o probă verificabilă care să demonstreze că guvernul Statelor Unite a organizat atacurile, că Turnurile Gemene au fost demolate controlat, că Pentagonul nu a fost lovit de Flight 77 sau că Flight 93 a fost doborât de armata americană.
Asta nu înseamnă că toate întrebările despre 9/11 au fost lipsite de sens. Dimpotrivă. Unele dintre ele au dus la descoperirea unor erori reale, uneori extrem de grave.
Diferența este ceea ce se întâmplă după formularea întrebării.
O investigație caută dovezi care pot confirma sau infirma o ipoteză. O teorie conspiraționistă poate ajunge însă să interpreteze orice rezultat ca pe o confirmare: dacă există dovezi împotriva teoriei, acestea au fost falsificate; dacă nu există dovezi, înseamnă că au fost ascunse.
În cazul 9/11, investigațiile disponibile indică aceeași concluzie generală: atacurile au fost planificate și executate de al-Qaida, iar Statele Unite au suferit un eșec major în prevenirea și gestionarea amenințării.
Cele două lucruri nu se exclud.
Statele Unite puteau fi nepregătite și, în același timp, să nu fi organizat atacurile.
Instituțiile americane puteau face greșeli grave fără ca aceste greșeli să constituie dovada unui complot.
Iar acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care 9/11 continuă să fie un teren atât de fertil pentru teoriile conspirației: realitatea este deja suficient de dramatică fără să aibă nevoie de un scenariu secret.
Uneori, istoria nu este schimbată de o conspirație perfectă, ci de combinația mult mai banală și mai greu de acceptat dintre o organizație teroristă hotărâtă, avertismente care nu au fost corect interpretate, instituții care nu au comunicat eficient și o serie de erori umane care, puse cap la cap, au produs o tragedie de proporții istorice.
