Potrivit proiectului, dacă agresorul a fost deja sancționat contravențional pentru încălcarea ordinului de restricție de urgență, iar ulterior încalcă din nou, cu intenție, măsurile impuse, acesta va putea fi sancționat cu 100-180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau cu până la doi ani de închisoare.
Proiectul introduce și noi reguli pentru agresorii aflați sub monitorizare electronică. În cazul aplicării anumitor măsuri de protecție, aceștia vor fi dați în consemn în resursele informaționale de stat, astfel încât să poată fi identificați la trecerea frontierei.
Ieșirea din țară nu va fi interzisă. Înainte de plecare, agresorul va trebui să informeze organul de probațiune și să comunice data preconizată a plecării și punctul de trecere a frontierei. La ieșirea din țară, dispozitivul de monitorizare electronică va fi demontat, iar la revenirea în Republica Moldova va fi montat și activat din nou.
Victima va fi informată imediat despre plecarea sau revenirea agresorului în țară, precum și despre pierderea semnalului, deteriorarea sau pierderea dispozitivului de monitorizare electronică.
Datele prezentate în proiect arată că, în primele opt luni ale anului curent, au fost emise 4 766 de ordine de restricție de urgență, iar pentru încălcarea acestora au fost întocmite 787 de procese-verbale. În aceeași perioadă, instanțele au emis 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic.
Dacă proiectul va fi adoptat, noile prevederi vor intra în vigoare la trei luni de la publicare. În prezent, încălcarea ordinului de restricție de urgență atrage răspundere contravențională. Totodată, legislația nu prevede în mod clar cum trebuie procedat atunci când un agresor aflat sub monitorizare electronică părăsește țara și nici nu stabilește expres obligația de a informa victima despre problemele apărute în funcționarea sistemului de monitorizare.
