Și asta pentru că, în actualul context geopolitic, Coridorul de Mijloc nu mai reprezintă doar o rută alternativă, ci o necesitate strategică. Cu toate acestea, potrivit premierului, se atestă o serie de provocări ce țin de infrastructura insuficientă, nivelul limitat al interconectărilor și lipsa flexibilității sistemelor.
„Energia, transportul și logistica trebuie să funcționeze ca un sistem integrat. Doar astfel putem obține reziliență reală, conectivitate mai bună și o contribuție concretă la stabilitatea întregii regiuni”, a subliniat Alexandru Munteanu.
De asemenea, șeful Guvernului a spus că se pune accent și pe dezvoltarea capacităților interne de producere și echilibrare a energiei, precum și pe modernizarea infrastructurii. În domeniul transporturilor și logisticii, prioritare sunt reabilitarea și electrificarea căilor ferate, modernizarea Portului Giurgiulești și dezvoltarea unui terminal intermodal de mărfuri la Chișinău - proiecte care vor contribui la integrarea Republicii Moldova în lanțurile regionale de aprovizionare.
Menționăm că, aceste declarații au fost lansate de către șeful Executivului în cadrul panelului „Marea Neagră și Coridorul de Mijloc”, desfășurat în cadrul Summitului Inițiativei celor Trei Mări, la Dubrovnik, Croația.
Discuțiile s-au axat pe rolul tot mai important al Coridorului de Mijloc, care leagă Asia Centrală, Caucazul, Turcia și regiunea Mării Negre, în contextul perturbării rutelor comerciale după anul 2022. Participanții au analizat provocările actuale, blocajele existente și investițiile necesare pentru dezvoltarea deplină a acestei rute strategice.
