Discuțiile au ca scop creșterea pierderilor în cazul „războiului hibrid” al Moscovei și stabilirea unor contramăsuri clare după o serie de încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane rusești, potrivit a patru oficiali NATO informați cu privire la discuții și citați de Financial Times.
Statele din prima linie care se învecinează cu Rusia, susținute de Franța și Marea Britanie, au inițiat discuțiile, care s-au extins ulterior la un grup mai larg din cadrul alianței formate din 32 de state. Propunerile includ înarmarea dronelor de supraveghere utilizate pentru a colecta informații despre activitățile militare rusești și reducerea pragului de acțiune pentru piloții care patrulează la frontiera de est, pentru a elimina amenințările rusești, transmite Digi24.RO.
O altă opțiune este desfășurarea de exerciții militare NATO la frontiera cu Rusia, în special în zonele mai îndepărtate și nepăzite ale graniței.
Luna trecută, Donald Trump a declarat că NATO ar trebui să deschidă focul asupra avioanelor rusești care încalcă teritoriul aliat. Declarațiile președintelui american au venit după o serie de provocări din partea Rusiei, inclusiv prima confruntare directă între avioane NATO și drone rusești de la invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.
În plus față de acel incident în spațiul aerian polonez, drone rusești au pătruns pe teritoriul României, iar avioane de vânătoare MiG au traversat spațiul aerian estonian. Între timp, zeci de drone neidentificate au provocat perturbări masive la aeroporturile din Belgia, Danemarca și Germania, unii oficiali atribuindu-le aceleiași campanii hibride purtate de Moscova, care include atacuri cibernetice și tentative de sabotaj.
Planul SUA privind răspunsul în fața „războiului hibrid”
Matthew Whittaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat săptămâna trecută că „lucrează în fiecare zi” cu aliații pentru a se asigura că „avem opțiuni mai bune în războiul asimetric și hibrid”.
El a subliniat că este esențial „să ne asigurăm că avem suficiente trepte pe scara escaladării”.
Doi dintre oficialii NATO citați de Financial Times au explicat că o problemă urgentă o reprezintă simplificarea regulilor de angajare de-a lungul flancului estic. Unele țări cer piloților de vânătoare confirmarea vizuală a amenințării înainte de a se angaja în luptă, în timp ce altele le permit să deschidă focul pe baza datelor radar sau a pericolului perceput în funcție de direcția ori viteza obiectului ostil.
NATO nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii, menționează publicația britanică.
Discuțiile, care au început într-un grup restrâns de state direct afectate, s-au transformat acum într-o dezbatere mai amplă, întrucât alte capitale aliate recunosc amenințarea tot mai mare reprezentată de campania de destabilizare a Moscovei.
Unele țări membre insistă pentru o poziție mai agresivă a NATO, ca mijloc de descurajare, în timp ce alți aliați recomandă o abordare mai prudentă, pentru a evita riscul unei confruntări directe cu o putere nucleară.
„Există discuții active pe aceste teme — cum să răspundem mai bine și mai eficient Rusiei”, a declarat un diplomat NATO, precizând că discuțiile se află încă „într-o fază incipientă”.
Discuții ample în cadrul NATO
NATO a organizat două reuniuni de urgență luna trecută, în urma incidentelor din Polonia și Estonia, și a lansat misiunea Eastern Sentry, destinată consolidării apărării aeriene a statelor de pe flancul estic.
Deocamdată, nu există un calendar sau o obligație formală pentru adoptarea unei poziții noi, iar eventualele schimbări nu vor fi comunicate public, avertizează sursele Financial Times.
Discuțiile NATO au loc în contextul în care Uniunea Europeană pregătește propriile măsuri de răspuns la provocările Rusiei. Acestea includ restricționarea călătoriilor diplomaților ruși suspectați că desfășoară activități de spionaj și finanțarea sistemelor europene de apărare anti-drone.
„Aceasta este o campanie deliberată și țintită în zona gri împotriva Europei. Iar Europa trebuie să răspundă”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European.
„Rusia vrea să semene diviziune. Trebuie să răspundem cu unitate. Nu trebuie doar să reacționăm, trebuie să descurajăm. Pentru că, dacă ezităm să acționăm, zona gri nu va face decât să se extindă”, a subliniat ea.
