Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a avertizat că inițiativa este supusă unor „presiuni diferite din partea diferitelor părți”, dar a insistat că împrumutul pentru reparații rămâne cea mai credibilă opțiune. „Nu am ajuns încă acolo și este din ce în ce mai dificil, dar ne facem treaba. Mai avem câteva zile”, a declarat Kallas, referindu-se la summitul de joi. Contribuția totală a UE este estimată la cel puțin 90 de miliarde de euro, notează Digi24.ro.
Îndoielile exprimate de noile state sceptice întăresc poziția Belgiei, care se opune ferm mecanismului. Potrivit planului, Comisia Europeană ar utiliza activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a oferi Ucrainei o linie de credit fără dobândă, rambursabilă doar după ce Moscova ar accepta să plătească despăgubiri — un scenariu considerat puțin probabil.
Cea mai mare parte a activelor rusești, în valoare de aproximativ 185 de miliarde de euro, este deținută de Euroclear, iar alte 25 de miliarde se află în bănci private din cinci state. Belgia se teme de represalii rusești și de pierderi majore în instanță, temeri accentuate de procesul intentat recent de Banca Centrală a Rusiei împotriva Euroclear.
Într-o declarație comună, Italia, Bulgaria și Malta au cerut Comisiei să exploreze soluții cu „parametri previzibili” și „riscuri semnificativ mai mici”, care să asigure continuitatea finanțării Kievului și să ofere timp pentru dezbaterea celor două opțiuni principale: împrumutul bazat pe activele rusești sau un împrumut comun la nivelul UE.
Separat, premierul ceh Andrej Babiš a declarat că împărtășește îngrijorările Belgiei și a subliniat că țara sa nu va contribui financiar la acest mecanism. „Nu putem furniza bani din bugetul ceh și nici garanții”, a afirmat el.
Kaja Kallas a recunoscut că negocierile sunt „dificile”, dar a reiterat că alternativa datoriei comune ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre, lucru improbabil în condițiile în care Ungaria și-a anunțat opoziția. „Împrumutul pentru reparații nu provine din banii contribuabililor noștri și transmite un semnal clar că agresorul trebuie să plătească”, a subliniat ea.
Deși mecanismul ar putea fi aprobat prin majoritate calificată, Kallas a arătat că sprijinul Belgiei este esențial, având în vedere rolul său de principal custode al activelor. Premierul belgian Bart De Wever rămâne sceptic, dar spune că ar putea accepta planul dacă sunt îndeplinite trei condiții: mutualizarea completă a riscurilor, garanții de lichiditate și împărțirea poverii între toate statele UE care dețin active rusești.
Dezbaterea are loc în contextul eforturilor Casei Albe de a media un acord de pace între Kiev și Moscova, discuții care, până acum, i-au lăsat pe liderii europeni în afara procesului.
