”Această evoluție nu este rezultatul exclusiv al pieței, ci reflectă și un efort susținut de coordonare politică, instituțională și diplomatică, care a creat cadrul necesar pentru dezvoltarea unor relații economice mai profunde și mai stabile. În acest context, România are un rol de susținere și ancorare, iar Republica Moldova își valorifică poziția și capacitatea de adaptare, rezultând un echilibru care favorizează cooperarea pe termen lung” a declarat ambasadorul pentru Thelist.MD.
Potrivit lui, într-un mediu regional marcat de incertitudini, această relație capătă o relevanță suplimentară, oferind un cadru de stabilitate și continuitate. Coordonarea la nivel diplomatic și instituțional rămâne esențială pentru menținerea acestui parcurs și pentru valorificarea oportunităților care apar.
Apropierea tot mai accentuată a malurilor Prutului a făcut din R. Moldova o destinație atractivă pentru investițiile românești. La acest moment, sunt în derulare 88 de proiecte comune prin programul Interreg VI-A NEXT România-Republica Moldova, mobilizând peste 76 milioane de euro pentru conectivitate și dezvoltare regională.
”Pentru antreprenorul român, economia Republicii Moldova nu mai este doar o piață de desfacere, ci devine tot mai mult o destinație de investiții, percepută ca o piață cu potențial de creștere ridicat, costuri competitive și bariere culturale minime. Republica Moldova este văzută ca o extensie naturală a pieței românești, unde poți scala afacerea cu costuri mai mici, beneficiind de același limbaj de business și de un drum clar spre integrarea europeană” a notat Țurcanu.
În acest context, notează Excelența Sa, cele mai puternice industrii care apropie economic cele două maluri ale Prutului sunt energia, tehnologia informației și retailul.
În ceea ce privește domeniul energiei, Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este acum complet operațional, asigurând securitatea energetică, iar proiecte precum linia Bălți-Suceava și Vulcănești-Chișinău transformă cele două state într-o singură piață energetică.
Ambasadorul Țurcanu notează că este loc de creștere, mai ales în domenii cu potențial ridicat, dar care nu sunt încă pe deplin valorificate. Industria componentelor electronice și de control, în special în zona asamblării de plăci și senzori, serviciile financiare și juridice de tip BPO, precum și logistica și depozitarea reprezintă potențiale puncte de atracție pentru investitorii români. Și asta datorită inclusiv autorităților, care au transformat în ultimii ani R. Moldova într-o piață mult mai atractivă.
”Privită prin prisma unui diplomat, Republica Moldova este astăzi o democrație economică în plină construcție. Dacă aș formula un raport de țară pentru un investitor român, aș descrie relația dintre business și stat ca fiind într-o fază de tranziție accelerată de la control la parteneriat. Republica Moldova vede, așadar, în capitalul românesc nu doar o investiție, ci o componentă esențială a parcursului său european” a notat Țurcanu.
Colaborarea economică moldo-română este extrem de importantă și pentru Ucraina, care va beneficia de pe urma acestui binom economic în eforturile de reconstrucție post-război. Un rol crucial în acest proiect îl va juca îmbunătățirea interconectării rutiere și feroviare dintre R. Moldova și Ucraina.
”Infrastructura rutieră rămâne „artera” principală a economiei. Finalizarea segmentelor critice din Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni) și construcția de noi poduri rutiere (precum cel de la Ungheni) sunt vitale... La fel, odată cu ecartamentul european care avansează spre Chișinău, Ungheni devine punctul unde ”marfa europeană” se întâlnește cu ”nevoia ucraineană”. Republica Moldova este ”poarta”, iar România este ”motorul”. Împreună, ele formează cea mai sigură și eficientă platformă de lansare pentru efortul de reconstrucție, oferind donatorilor internaționali siguranța că resursele vor ajunge la destinație prin coridoare securizate și previzibile” a conchis ambasadorul Țurcanu.
