Economia rusă se confruntă cu dificultăți sub greutatea sancțiunilor internaționale, iar Kremlinul se străduiește să acopere un deficit bugetar uriaș. Însă, după ce partidul lui Putin a obținut o victorie aranjată în alegerile parlamentare de luna trecută și forțele ruse au bombardat școli, centrale electrice și poduri ucrainene cu rachete balistice și drone cu reacție, acesta nu a manifestat niciun interes în a renunța la pretențiile sale maximaliste în schimbul păcii, notează Digi24.ro.
În schimb, spun oficialii și analiștii, el pare să acționeze pornind de la convingerea că deține avantajul într-un război de uzură nu doar împotriva Ucrainei, ci și a Europei — pe care, pe măsură ce administrația Trump încetează să mai solicite noi fonduri din partea Congresului pentru Kiev, Kremlinul începe să o considere din ce în ce mai mult drept principalul obstacol în calea victoriei.
Duminică, cancelarul german Friedrich Merz a efectuat o vizită neașteptată la Kiev, unde a anunțat un nou ajutor în valoare de 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina. Totuși, viitorul său politic este incert după succesul surprinzător înregistrat la alegerile regionale de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, care se opune acordării de ajutor Ucrainei.
Între timp, Putin depune eforturi pentru a consolida poziția Rusiei pe mai multe fronturi, afirmă oficiali și analiști ruși și europeni.
Prin atacurile asupra infrastructurii civile din Kiev, spun ei, acesta urmărește să facă capitala de nelocuit până la venirea iernii, destabilizând astfel țara. El speră că, până în primăvară, Europa nu va mai avea nici dorința — nici capacitatea — de a sprijini Ucraina.
„Putin consideră că, până în vară, situația din Europa se va schimba, iar sprijinul acordat Ucrainei va scădea”, a declarat Mihail Hodorkovski, care a fost cândva cel mai bogat om din Rusia și este acum o figură de seamă a opoziției, aflat în exil la Londra. „Acest lucru oferă Kremlinului motivația necesară pentru a-și continua atacurile sfidătoare”.
Oficial rus: Mașina economică rezistă
Moscova a intensificat ceea ce liderii europeni au numit un „război hibrid” împotriva Europei, cu scopul de a submina și mai mult sprijinul acordat Kievului, inclusiv, potrivit acestora, prin dezinformare online, atacuri cibernetice și sabotaj, o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, Germania, în luna august, și, săptămâna trecută, o altă amenințare cu utilizarea armelor nucleare.
„Vom urma calea escaladării” pentru a descuraja Europa, a declarat un oficial rus pentru The Washington Post, „precum și prin lovituri asupra Ucrainei, pentru a profita la maximum de lipsa sistemului de apărare antirachetă”. Eforturile de reluare a negocierilor de pace „nu duceau nicăieri”, a afirmat oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu era autorizat să discute public această chestiune.
Putin dăduse de înțeles că ar fi dispus să reia negocierile odată ce alegerile pentru Duma s-ar fi încheiat. Însă, săptămâna trecută, el a afirmat că atacurile cu drone ucrainene din perioada alegerilor, din 19 și 20 septembrie, au zădărnicit orice posibilitate de reluare a negocierilor.
„Conducerea rusă este îngrijorată de faptul că nivelul de implicare al Europei în conflict crește constant”, a declarat un academician rus apropiat unor diplomați de rang înalt, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a putea dezvălui detalii din discuții sensibile. „Și, desigur, Moscova ar dori să oprească cumva acest proces”.
Șeful serviciului de informații externe din Germania, cel mai mare susținător al Ucrainei, a avertizat luni Bundestagul, parlamentul german, că Moscova intensifică un „război din umbră” agresiv împotriva țării pentru a submina sprijinul acordat Kievului. „Rusia ne pune la încercare și urmărește cu atenție modul în care gestionăm această situație”, le-a spus parlamentarilor Martin Jaeger, șeful Serviciului Federal de Informații. „Din perspectiva conducerii de la Kremlin, orice semn de ezitare îi încurajează să intensifice și mai mult presiunea asupra Germaniei. … Trebuie să facem față acestei situații”.
Merz a declarat săptămâna trecută că acțiunile Moscovei reprezintă un „semn al disperării Rusiei în fața războiului său eșuat din Ucraina”. Iar unii analiști din Moscova susțin că intensificarea atacurilor asupra Europei și amenințările nucleare sunt singura opțiune rămasă Kremlinului, pe măsură ce finanțele Rusiei se află sub o presiune din ce în ce mai mare. „Banii se epuizează”, a afirmat Andrei Kolesnikov, un analist politic independent cu sediul în Moscova.
Proiectul de buget federal pentru anul viitor prevede noi majorări fiscale semnificative, menite să finanțeze o creștere a cheltuielilor pentru armata rusă până la suma record de 202 miliarde de dolari. Noile impozite introduse în acest an au dus deja la stoparea creșterii economice.
O licitație de titluri de stat a fost anulată săptămâna trecută după ce băncile ruse, îngrijorate de faptul că noile cheltuieli sunt nesustenabile, au refuzat să cumpere titluri de stat, subminând astfel o sursă esențială prin care guvernul își acoperă deficitul de finanțare.
Cu toate acestea, a afirmat oficialul rus, „mașina” economică „rezistă”. Pe măsură ce în Europa câștigă teren forțele politice cu orientări mai pro-Moscova, „așteptarea strategică și răbdarea sunt, desigur, și ele tactici”.
Marine Le Pen, lidera partidului de dreapta Adunarea Națională din Franța, se află în fruntea sondajelor în perspectiva alegerilor prezidențiale din țară de anul viitor. Le Pen a declarat luna trecută pentru Le Figaro că deteriorarea finanțelor publice înseamnă că Franța nu va mai putea oferi același nivel de sprijin Ucrainei.
Guvernul francez, în încercarea de a ține sub control costurile tot mai mari ale împrumuturilor, a propus un buget pentru anul viitor care prevede reduceri și majorări de impozite în valoare de 48 de miliarde de dolari. Guvernul se confruntă cu o reacție negativă, în contextul în care elevii din toată Franța protestează împotriva subfinanțării școlilor și a infrastructurii în stare de degradare. Potrivit ministrului educației, 24 de școli au fost „incendiate sau jefuite”; luni, până la 500 de școli rămâneau închise.
După ce Merz a apărut duminică la Kiev, Alice Weidel, co-liderul partidului Alternativa pentru Germania, l-a criticat pe cancelar pentru că „a promis alte miliarde din banii contribuabililor germani, sume care lipsesc din fondurile de pensii și de asigurări de sănătate, în timp ce Germania se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa”.
„E prea mult ca să mai pot înțelege”, a scris ea. Weidel a afirmat că Germania ar trebui să reia aprovizionarea cu gaz rusesc.
Ce își dorește cu adevărat Putin
Putin s-a bucurat de provocările financiare și politice cu care se confruntă Europa. El a declarat săptămâna trecută, în cadrul reuniunii anuale de la Valdai a analiștilor internaționali de politică externă, că plângerile liderilor europeni privind intensificarea atacurilor hibride aveau scopul de a distrage atenția de la propriile lor probleme interne. „Uitați-vă la ce se întâmplă cu economia”, a spus el. „Uitați-vă la ce se întâmplă cu politica socială, cu nivelul de trai al cetățenilor din cele mai mari state europene. În aceste condiții, ei trebuie să… îndrepte atenția cetățenilor lor de la problemele interne către probleme de natură externă”.
Întrebat de un jurnalist dacă Rusia ar încerca să destrame Uniunea Europeană, acesta a răspuns că nu este nevoie de niciun efort: „Se vor destrăma de la sine”.
Putin mizează pe „agravarea crizelor”, a declarat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Centrul Carnegie Eurasia pentru Rusia. „Și pe faptul că actualii lideri, considerați antiruși și incompetenți, pur și simplu nu vor fi în măsură să facă față situației”.
Rusia a afirmat săptămâna trecută că deține informații potrivit cărora NATO pregătește o „blocadă aeriană și navală” asupra Kaliningradului. Ministerul Afacerilor Externe a avertizat Alianța occidentală că țara este pregătită să răspundă la orice încercare de a izola exclava baltică cu „întregul său arsenal, inclusiv armele nucleare”.
Ca răspuns, NATO a acuzat Moscova de „retorică nucleară iresponsabilă”.
Rusia a lansat această amenințare după ce o serie de documentare britanice a prezentat un exercițiu fictiv de simulare a unui război. Însă oficialii au declarat că răspundeau, de asemenea, la recentele exerciții militare ale NATO din regiune și la o operațiune desfășurată în Marea Baltică pentru protejarea infrastructurii subacvatice.
Serviciul de informații al apărării din Danemarca a avertizat luna trecută cu privire la „un risc redus, dar în creștere, ca Rusia să lanseze un atac militar limitat împotriva uneia sau mai multor țări membre NATO” la granița sa „în lunile următoare”. Având în vedere atacurile hibride ale Rusiei, ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a prevăzut săptămâna trecută „o iarnă sumbră”.
Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luna trecută o reuniune neobișnuită cu liderii tuturor partidelor politice din țară și cu șefii serviciilor de securitate pentru a discuta despre amenințarea „din ce în ce mai acută”.
Kremlinul, a afirmat Stanovaya, acționează pornind de la „convingerea că în Europa există forțe diferite și că există unii care nu doresc ca situația să degenereze într-o confruntare nucleară”.
Politica Moscovei față de Europa a devenit „schizofrenică”, a afirmat ea. „Putin dă de înțeles că există o linie oficială și una neoficială, conform căreia nu vrem să intrăm în război cu Europa”, avertizând în același timp că „avem arme nucleare dacă veți continua să înarmați Ucraina, să construiți în jurul nostru tot felul de infrastructuri militare și să amenințați Kaliningradul și așa mai departe”.
Însă, a spus ea, tot ce își dorește cu adevărat Putin este ca Europa să devină „mai pragmatică” și să urmeze calea aleasă de președintele Donald Trump.
