Uniunea Europeană se poate aştepta la negocieri „foarte, foarte dificile”, a avertizat, încă de la sosirea în capitala belgiană, cancelarul german Friedrich Merz, în pofida faptului că el crede că este încă posibil să se ajungă la un acord până la sfârşitul acestui an.
Mii de miliarde de euro sunt în joc, în vederea finanţării marilor priorităţi ale UE - până în 2034 -, de la agricultură la apărare şi de la competitivitate până la imigraţie. Iar mai multe compromisuri majore rămân de căutat.
Este vorba, de exemplu, despre stabilirea sumei alocate agricultorilor şi regiunilor europene, despre mărimea anvelopei destinate Ucrainei şi apărării, despre ce loc să se acorde inteligenţei artificiale (AI) sau dacă aceşti bani să servească sau nu finanţării unor centre de migranţi în Africa.
Acestea sunt tot atâtea întrebări la care şefii de stat şi de guverne ai celor 27 de state membre UE vor să găsească un răspuns până la Crăciun. Iar unii dintre ei sunt presaţi de timp.
Din Italia până în Polonia şi din Grecia până în Franţa, trecând prin Finlanda, în 2027 au loc alegeri, care ar putea aduce la putere lideri eurosceptici, care ar putea reface cărţile negocierilor bugetare.
Presiunile lui Le Pen
Toţi ochii sunt aţintiţi, evident, asupra alegerilor prezidenţiale franceze, în care candidata extremei drepte, Marine Le Pen, conduce în sondaje.
Şefa Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta), care promite un rabat important al contribuţiei franceze la bugetul UE în cazul în care ajunge la putere, cere ca aceste fonduri să nu fie adoptate înainte de 2027.
Candidata franceză a venit la Bruxelles, cu o zi înainte de summit, într-o încercare de a exercita presiuni.
„Tot acest lucru nu este serios”, a deplâns ea într-o conferinţă de presă, apreciind că adoptarea bugetului european înaintea alegerilor este un „scandal democratic”.
Potrivit unui diplomat european, contactat de AFP, candidata franceză se va afla „în sală” sau în orice caz în mintea decidenților, în momentul în care liderii se vor lupta pe tema bugetului.
În acest dosar se înfruntă două tabere.
Macron contra Merz
Pe de o parte este vorba despre susţinătorii unui buget ambiţios - iar între ei se află Franţa lui Emmanuel Macron, dar şi ţări ca Polonia, Italia sau Spania - care cer fonduri suplimentare în agricultură şi coeziunea socială şi teritorială.
„Ne aflăm în faţa unei propuneri în mod clar insuficientă”, a subliniat joi premierul spaniol Pedro Sanchez.
„Este important să înţelegem că acest buget trebuie să fie ambiţios şi că suma lui este crucială”, a subliniat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.
De cealaltă parte se află „frugalii”, conduşi de către Germania lui Friedrich Merz, Suedia sau Olanda, care cer tăieri masive în proiectul de buget prezentat de către Comisia Europeană (CE) - aproximativ 2.000 de miliarde de euro -, în contextul în care bugetele naţionale se află toate sub presiune.
Olanda consideră că „nu iese socoteala”, a avertizat, la sosirea sa la Bruxelles, premierul olandez Rob Jetten, care pledează în favoarea unor compromisuri în favorizarea „modernizării” UE, chiar dacă acest lucru înseamnă tăieri la cheltuielile agricole sau privind coeziunea.
Irlanda, care deţine preşedinţia semestrială a UE, a propus sâmbătă tăieri în valoare de 140 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Bruxellesului, reducând cheltuielile cu competitivitatea sau ajutorul în vederea dezvoltării.
Însă această idee nu a satisfăcut nicio tabără.
Parisul exercită presiuni de mai multe luni în vederea unei suplimentări a acestui buget, care să fie obţinute prin impunerea unor taxe serviciilor digitale, activelor cripto sau jocurilor de noroc.
După ce dezbat joi bugetul şi relaţiile cu China, liderii europeni se concentrează, vineri, asupra Ucrainei, în prezenţa lui Volodimir Zelenski.
