În același timp, analiști ruși disidenți din Occident califică presupusul atac drept o diversiune a Kremlinului, menită să submineze negocierile de pace, scrie Digi24.ro.
Potrivit ISW, atacurile ucrainene confirmate asupra teritoriului rus sunt, de regulă, susținute de dovezi din surse deschise: imagini video geolocalizate, explozii, incendii, coloane de fum, activitate a apărării aeriene sau rapoarte ale autorităților locale și ale presei ruse.
În cazul presupusului atac de la Valdai, analiștii nu au identificat nicio înregistrare video, niciun raport local sau regional care să confirme afirmațiile Moscovei.
ISW subliniază și discrepanțele din declarațiile oficiale ruse. Serghei Lavrov a susținut că 89 de drone ucrainene ar fi fost doborâte deasupra regiunii Novgorod, în timp ce Ministerul rus al Apărării a raportat doar 47 de drone în noaptea de 28–29 decembrie. Potrivit experților, aceste neconcordanțe subminează credibilitatea versiunii Kremlinului.
Institutul amintește că, în trecut, atacurile ucrainene asupra regiunii Novgorod au fost însoțite de dovezi clare din surse deschise – lucru care lipsește complet în acest caz.
Localnicii: „Nu s-a auzit nimic”
Publicația rusă independentă SOTA a relatat că locuitorii din Valdai nu au auzit activitate a apărării aeriene în noaptea presupusului atac. De asemenea, nu au fost emise alerte de raid aerian în regiune.
Platforma media de opoziție „Mojem Obiasniti” („Putem explica”) notează că localnicii nu au primit mesaje de avertizare și nu au auzit sunete de drone sau explozii. Nici pe canalele locale de mesagerie nu s-a discutat despre un atac.
„Dacă ar fi avut loc un atac masiv, mulți locuitori l-ar fi auzit”, scriu jurnaliștii publicației, subliniind că informațiile circulă rapid în comunitate, mai ales când Vladimir Putin se află la reședință, lucru observabil prin sosirea elicopterelor.
Analiști disidenți: „O diversiune a Kremlinului”
Vladimir Osecikin, militant pentru drepturile omului și fondatorul platformei Gulagu.net, a declarat că presupusul atac este un „fake news” creat de Kremlin pentru a sabota negocierile de pace.
Potrivit acestuia, informația a început să circule după întâlnirea din 28 decembrie, în Florida, dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump, unde s-a discutat un plan de încheiere a războiului. Trump a afirmat ulterior că negocierile au fost „bune” și că părțile erau „aproape de un acord”.
Kremlinul: „Nu sunt necesare dovezi”
Întrebat ce dovezi există pentru atac, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu este nevoie de dovezi” atunci când un raid masiv cu drone ar fi fost respins de apărarea aeriană.
El a refuzat să comenteze existența resturilor de drone și a acuzat mass-media occidentale că ar „batjocori regimul de la Kiev” negând atacul.
Reședința de la Valdai, una dintre cele mai bine apărate din Rusia
Complexul prezidențial Valdai este situat la aproximativ 350 de kilometri nord-vest de Moscova, într-o zonă împădurită, lângă un parc național. Reședința dispune de facilități luxoase și de un sistem de securitate extins, inclusiv sisteme Pantsir-S1 și S-400, radare suplimentare și alte mijloace moderne de apărare aeriană.
Potrivit surselor deschise, spațiul aerian de deasupra proprietății este cel mai bine apărat din Rusia după Kremlin.
Reacții și amenințări cu represalii
Moscova a acuzat Ucraina de atac și a amenințat cu un răspuns. Serghei Lavrov a declarat că Rusia „își rezervă dreptul de a riposta” și că își va reconsidera poziția de negociere.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins acuzațiile, catalogându-le drept o „farsă”.
În plan internațional, mai mulți susținători ai Kremlinului au condamnat presupusul atac, inclusiv oficiali din Pakistan, Emiratele Arabe Unite și India. Fostul consilier american Michael Flynn a susținut, fără dovezi, că agenți europeni ar fi implicați în incident.
