Donald Trump a prezentat intervenția desfășurată în noaptea de vineri spre sâmbătă la Caracas drept o actualizare a doctrinei Monroe, formulată în urmă cu peste un secol, care considera America Latină drept zonă de influență exclusivă a SUA. „O să numim acum documentul Donroe”, a declarat Trump într-o conferință de presă, combinându-și prenumele cu cel al fostului președinte James Monroe. „Doctrina Monroe este foarte importantă, dar noi am depășit-o de departe”, a adăugat liderul de la Casa Albă, transmite Digi24.ro.
Noua strategie de securitate a SUA
Trump a făcut referire la noua Strategie de securitate națională, publicată de administrația sa în urmă cu aproape o lună, care redefinește politica externă a SUA într-un sens accentuat naționalist. „Dominația americană în emisfera occidentală nu va mai fi pusă la îndoială niciodată”, a afirmat președintele.
Documentul subliniază că Statele Unite trebuie să aibă acces la resurse și amplasamente strategice în America Latină și să se asigure că guvernele din regiune sunt „suficient de stabile și bine conduse” pentru a preveni migrația în masă către SUA. Totodată, Washingtonul își propune să împiedice actorii din afara emisferei occidentale să își poziționeze forțe sau să controleze active strategice în regiune — o aluzie directă la China, principalul cumpărător de petrol venezuelean.
Riscul unui efect de domino geopolitic
Potrivit AFP, această postură agresivă ar putea încuraja rivalii Statelor Unite, în special China și Rusia, să adopte o logică similară față de Taiwan și Ucraina. Cu doar câteva zile înainte de operațiunea din Venezuela — inițial programată pentru finalul anului 2025 — China, care revendică Taiwanul, a desfășurat în jurul insulei simulări de blocadă și atacuri asupra unor ținte maritime.
Un mesaj pentru aliați
Intervenția din Venezuela ar putea fi interpretată și ca un avertisment adresat aliaților SUA, deja îngrijorați de declarațiile lui Donald Trump privind acapararea unor resurse strategice, inclusiv intenția exprimată de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei.
Jennifer Kavanagh, directoare de analiză militară la Defense Priorities — un think-tank care promovează o politică externă americană mai puțin intervenționistă — afirmă că începe să își pună semne de întrebare. „Nu ar fi foarte dificil pentru SUA să trimită câteva sute sau chiar mii de militari în Groenlanda și nu văd cine li s-ar putea opune”, spune ea.
Potrivit acesteia, operațiunea din Venezuela „ridică întrebarea dacă SUA pot declara un lider nelegitim, îl pot destitui și apoi guverna țara respectivă — de ce alții nu ar putea face la fel?”.
Reacții internaționale
Secretarul general al ONU, António Guterres, și-a exprimat îngrijorarea față de „precedentul periculos” creat de intervenția americană. În același timp, sub conducerea lui Donald Trump, Washingtonul pare să își fi revizuit poziția de fermitate față de Beijing și Moscova.
Noua strategie de securitate promovează o reorientare a SUA către vecinătatea imediată, menținând o abordare mai rezervată față de China și Rusia. Această schimbare i-a determinat pe unii critici să afirme că administrația Trump recunoaște, implicit, supremația acestora în propriile sfere de influență.
O linie mai dură în America Latină
Alexander Gray, cercetător la Atlantic Council și fost membru al Consiliului de Securitate Națională în primul mandat al lui Donald Trump, consideră că operațiunea din Venezuela anunță o linie mult mai dură a SUA în America Latină. „Este foarte clar că nu va mai exista nicio toleranță, nici măcar pentru o influență slabă din partea Chinei, Rusiei și Iranului, așa cum am avut în ultimele două decenii”, a declarat acesta.
