Ofensiva de iarnă a Rusiei este deja în plină desfășurare, mai devreme decât se aștepta, însă pare să fi intervenit și o schimbare mai profundă în modul în care Moscova poartă războiul, transmite Digi24.ro.
În septembrie, potrivit serviciilor de informații ucrainene, care se bazează parțial pe comunicații ruse interceptate, președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi relaxat restricțiile anterioare privind țintele pe care forțele sale le puteau ataca.
De atunci, Rusia și-a extins campania de la infrastructura energetică spre sistemele care susțin viața civilă: depozite de alimente și combustibil, căi ferate, centre de date, rețele de comunicații și poduri.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că documentele obținute de serviciile de informații ucrainene autorizează atacuri asupra infrastructurii, logisticii, drumurilor, școlilor și spitalelor „pentru a forța oamenii să părăsească capitala și diferite orașe: acesta este scopul operațiunii”.
Oficialii ucraineni consideră că obiectivul este de a face viața în marile orașe ale țării tot mai greu de suportat, până când suferința civililor se va transforma în presiune politică pentru o soluționare în condițiile impuse de Moscova.
Problema pentru Putin este că ipoteza care stă la baza acestei strategii rămâne nedovedită. Rusia a demonstrat că poate face viața ucrainenilor mizerabilă. Nu a demonstrat însă că această suferință îi determină pe ucraineni să se supună.
Un sondaj realizat de KIIS în septembrie a arătat că 77% dintre respondenți consideră că Ucraina ar trebui să continue rezistența armată chiar dacă atacurile rusești lasă populația fără electricitate, încălzire sau canalizare.
Așadar, aceasta este o etapă nouă și mai periculoasă a războiului, dar și un pariu riscant pentru Kremlin.
O strategie veche
Fostul comandant al Armatei SUA în Europa, Ben Hodges, a descris ultima abordare a Rusiei drept un pas către „strategia de la Groznîi sau Alep”. Și Mariupolul se înscrie în aceeași logică.
Luptele au fost diferite, dar planul era unul cunoscut: transformarea vieții civile într-o parte a câmpului de luptă și speranța că suferința va slăbi rezistența.
Singurele lucruri care s-au schimbat sunt instrumentele de asediu. Putin nu are nevoie de o armată poziționată în afara porților unui oraș. Rusia nu poate încercui Kievul, Harkovul și Odesa așa cum a încercuit Mariupolul. Dronele și rachetele îi permit să atace funcțiile acestor orașe de la sute de kilometri distanță.
Această nouă versiune a „algoritmului lui Putin” vizează metabolismul orașului. Rusia nu se mai concentrează doar asupra obiectivelor militare sau asupra rețelei electrice, ci asupra sistemelor care permit funcționarea vieții urbane: depozite, centre de date, poduri, trenuri, aprovizionarea cu combustibil, comunicații și gestionarea și distribuția apei. Un nou val de explozii este raportat în mai multe orașe din Ucraina.
Un oraș nu trebuie neapărat distrus complet pentru a fi paralizat. Dacă aceste fluxuri sunt întrerupte suficient de des, viața de zi cu zi devine din ce în ce mai greu de susținut.
Podurile din Kiev ilustrează modul în care funcționează această strategie. Podurile de Nord și de Sud au fost atacate de șapte ori în primele patru zile ale lunii octombrie. Rusia s-a străduit să provoace daune structurale majore, însă chiar și închiderile temporare pot perturba grav circulația într-un oraș despărțit de râul Dnipro.
Creșterea bruscă a numărului de drone rusești
Cifrele arată cât de rapid și-a extins Rusia acest nou arsenal.
Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, Moscova a utilizat aproximativ 350 de drone cu motor cu reacție în iunie, 1.500 în iulie și 2.850 în august. Până la 29 septembrie, lansase deja 3.177 de drone în acea lună, iar Forțele Aeriene au estimat ulterior că totalul pentru septembrie a ajuns la aproape 3.500.
De atunci, ritmul s-a accelerat din nou.
În săptămâna care s-a încheiat pe 4 octombrie, a declarat Zelenski, Rusia a atacat Ucraina cu peste 1.900 de drone de atac, inclusiv peste 800 de modele cu propulsie cu reacție, alături de 1.700 de bombe aeriene ghidate și 25 de rachete.
Arme concepute pentru oraș
Tehnologia evoluează odată cu creșterea numărului de drone. Specialiștii ucraineni au examinat o încărcătură explozivă rusă concepută special pentru a avaria stâlpii de înaltă tensiune și structurile de oțel ale podurilor. Aceasta combină o încărcătură principală de aproximativ 40 de kilograme cu patru module de lovire suplimentare și utilizează detonatoare de contact proeminente, descrise drept „mustăți”.
Sergii „Flash” Beskrestnov, consilier prezidențial ucrainean pe probleme de tehnologie de apărare, afirmă că aceasta a fost creată „special pentru distrugerea stâlpilor de înaltă tensiune și a structurilor metalice ale podurilor”.
Acesta este unul dintre cele mai revelatoare detalii ale campaniei. Rusia nu se mai limitează la creșterea numărului de drone trimise deasupra orașelor ucrainene. Produce în serie arme mai rapide și le adaptează pentru a ataca sistemele fizice care asigură funcționarea acestor orașe.
Variantele mai noi ale modelului Geran utilizează motoare cu reacție și un sistem îmbunătățit de navigație autonomă, ceea ce le face mai greu de interceptat de echipele mobile de artilerie și de dronele de interceptare mai ieftine pe care Ucraina le-a dezvoltat împotriva modelelor Shahed anterioare.
O doctrină, nu doar un bombardament
Există, de asemenea, un presupus document de planificare rus, obținut de Ucraina și prezentat partenerilor europeni. Se pare că acesta vizează substațiile care leagă Ucraina de importurile europene de energie electrică, instalațiile hidroelectrice și stațiile de distribuție care conectează cele trei centrale nucleare funcționale ale Ucrainei la rețea.
Sistemele de apă și de canalizare apar, de asemenea, printre ținte, fiind menționate în mod special Kievul, Harkovul și Odesa.
Documentul nu a fost autentificat în mod independent, ceea ce este important. Însă ministrul ucrainean al energiei, Denys Shmyhal, afirmă că acesta i-a șocat pe partenerii europeni cărora Ucraina le-a prezentat documentul.
„Partenerii noștri, la fel ca noi, au fost șocați de cinismul său, de acest calcul rece, terorist, privind modul în care să ne distrugă sectorul energetic”, a declarat el.
Când presiunea se îndreaptă spre vest
Oficialii ucraineni consideră că Moscova înțelege că transformarea orașelor în locuri mai greu de locuit ar putea determina mai mulți oameni să se îndrepte spre vest.
Nu există însă suficiente dovezi pentru a afirma că acesta este obiectivul central al campaniei. Un nou val de refugiați ar crea însă, în mod evident, un efect secundar util pentru Moscova.
Aproape un milion de ucraineni trăiesc deja în Polonia sub protecție temporară. Totuși, aceasta este o Polonie foarte diferită față de cea din februarie 2022.
CBOS a constatat în această vară că 52% dintre polonezi se opuneau acceptării unui număr mai mare de refugiați ucraineni, față de 42% care susțineau această măsură. În primele săptămâni după invazie, sprijinul ajunsese la 94%.
Un alt aflux masiv ar deveni rapid o problemă politică internă în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor. Presiunea exercitată de Rusia asupra Kievului ar putea deveni, astfel, presiune politică la Varșovia.
Răspunsul Ucrainei
Ucraina elaborează, la rândul său, o contra-strategie. Dronele sale cu rază lungă de acțiune lovesc rafinăriile rusești, depozitele de combustibil și alte componente ale economiei petroliere care finanțează și alimentează războiul.
Kievul atacă, de asemenea, bazele de depozitare și lansare a dronelor, intensifică războiul electronic și desfășoară drone de interceptare mai rapide. Apoi există și FP-7, noua rachetă balistică produsă pe plan intern de Ucraina, folosită în luptă pentru prima dată în această lună.
Zelenski afirmă că următorul pas este FP-9, o rachetă balistică cu o rază de acțiune mult mai mare, despre care se preconizează că va fi gata în această toamnă și care este concepută să atingă ținte aflate la distanțe atât de mari încât să poată ajunge până la Moscova.
De ce bombardamentele punitive funcționează rar
În ciuda tuturor noilor tehnologii, punctul slab al strategiei lui Putin este unul vechi. Încercările de a bombarda populația civilă pentru a o determina să se supună politic au o istorie nefastă.
Studiul politologului Robert Pape, care a analizat peste 30 de campanii aeriene coercitive, a constatat că strategiile punitive menite să provoace suferință civililor rareori au forțat guvernele să cedeze. Puterea aeriană a funcționat mai bine atunci când a privat inamicul de capacitatea militară de a-și atinge obiectivele.
Potrivit lui Pape, astfel de bombardamente pot produce efectul opus, întărind identitatea națională și sporind ura față de atacator.
Ucraina a îndurat deja mai mult de patru ani de încercări rusești de a-i distruge societatea. Însă un sondaj KIIS din septembrie a arătat că 77% dintre respondenți consideră că țara ar trebui să continue să reziste chiar dacă atacurile ar priva populația de electricitate, încălzire și canalizare.
Pentru Kremlin, aceasta este marea necunoscută a noii strategii: cât de mult poate fi împinsă o societate înainte ca suferința să producă capitulare și cât de mult, dimpotrivă, poate alimenta rezistența.
