SUA au sancționat cele mai mari companii petroliere din Rusia, amenințând să slăbească și mai mult veniturile și să pună presiune pe economia de la Moscova, în ansamblu.
De ce Banca Centrală a Rusiei nu a redus mai mult rata dobânzii de referință
Pe 24 octombrie, Banca Centrală a Rusiei a redus rata dobânzii de referință cu 50 de puncte de bază — de la 17% la 16,5%. Această măsură incompletă reflectă efortul autorității de reglementare de a echilibra mai multe forțe conflictuale din economie.
Economia Rusiei, epuizată de război, continuă să piardă din avânt. PIB-ul înregistrează în continuare o creștere modestă în al treilea trimestru, determinată în mare parte de sectorul apărării, în timp ce industriile civile rămân în declin.
În previziunile actualizate din octombrie, Banca Centrală estimează că PIB-ul ar putea scădea cu 0,5% sau crește cu cel mult 0,5% în al patrulea trimestru. Pentru întregul an 2025, banca și-a redus prognoza de creștere la 0,5-1%, față de 1-2% în iulie. Menținerea chiar și a acestei creșteri fragile va necesita relansarea creditării și a cererii, ceea ce, la rândul său, impune rate mai mici ale dobânzii.
Inflația ridicată blochează relaxarea monetară
Inflația – principalul motiv pentru care Banca Centrală a menținut rata dobânzii la două cifre – rămâne ridicată și nu dă semne de încetinire. Autoritatea de reglementare nu poate reduce semnificativ dobânda fără riscul unei creșteri suplimentare a prețurilor.
Readucerea inflației la nivelul țintă rămâne prioritatea principală a Băncii, dar instituția recunoaște acum că ar putea rata acest obiectiv până în 2026. Prognoza inflației a fost majorată la 4–5%, iar pentru sfârșitul anului 2025 se estimează o inflație de 6,5–7%.
Sancțiunile petroliere impuse de președintele american Donald Trump, din cauza „lipsei unui angajament serios al Rusiei față de un proces de pace”, afectează direct giganții Rosneft și Lukoil, care reprezintă împreună jumătate din producția de petrol a țării.
Reacția economiștilor și perspectivele
Potrivit unui economist rus citat de Meduza, Banca Centrală nu a putut evita reducerea dobânzii, dar există factori pe termen scurt care ar putea accelera inflația, precum creșterea TVA de la 20% la 22% și deprecierea rublei pe fondul scăderii prețurilor petrolului.
În prognoza actualizată, instituția a ridicat estimarea pentru rata medie a dobânzii în 2026 de la 12–13% la 13–15%. Aceasta înseamnă că împrumuturile vor rămâne scumpe pentru o perioadă îndelungată, afectând economia civilă.
Rubla este însă un beneficiar temporar al acestei politici: potrivit economistului Dmitry Polevoy, moneda rusă va rămâne relativ stabilă pe termen scurt, dar se va slăbi treptat odată cu scăderea exporturilor.
Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt (CMASF) avertizează asupra unui risc crescut de recesiune. Atât opinia publică, cât și mediul de afaceri, au devenit tot mai pesimiste cu privire la starea economiei. Combinația dintre creșterea lentă și inflația ridicată i-a determinat pe analiști să avertizeze asupra riscului de stagflație. Cu toate acestea, șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a declarat că, deocamdată, nu vede astfel de riscuri, deoarece cererea internă nu s-a prăbușit, iar șomajul rămâne la un nivel minim istoric – 2,1% din forța de muncă activă.
Economiștii cred că încetinirea creșterii economice este cauzată în principal de transferul resurselor către sectorul militar și de impactul sancțiunilor occidentale.
Sancțiunile petroliere impuse de SUA – o lovitură dură pentru Moscova
Noile sancțiuni împotriva Rosneft și Lukoil, anunțate de Trezoreria SUA pe 23 octombrie, reprezintă o lovitură serioasă pentru economia rusă. Ele ar putea duce la slăbirea rublei, scăderea veniturilor din petrol și gaze și chiar la o recesiune combinată cu inflație ridicată.
Companiile străine – inclusiv bănci, rafinării, porturi și firme de transport maritim – care continuă colaborarea cu giganții ruși riscă sancțiuni secundare. Washingtonul a oferit partenerilor comerciali ai Rosneft și Lukoil o lună pentru a-și lichida contractele.
Totuși, prețul petrolului Brent a crescut cu 5% imediat după anunțul sancțiunilor, pe fondul incertitudinii. Analiștii anticipează că Brent va fi tranzacționat între 60 și 70 de dolari pe baril până în 2026, iar Rusia se va baza tot mai mult pe exporturile către China și India.
Moscova între rezistență și vulnerabilitate
Deși China și India rămân principalii cumpărători de țiței rusesc, companiile de stat chineze ar putea reduce achizițiile pentru a evita sancțiunile. Potrivit experților citați de Bloomberg și Reuters, India ar putea chiar opri complet importurile de petrol rusesc.
Specialiștii consideră că sancțiunile lui Trump ar putea fi mai stricte decât cele impuse de administrația Biden, dar nu suficient de puternice pentru a schimba politica Kremlinului.
Economistul Sergey Vakulenko, de la Carnegie Russia Eurasia Center, a declarat pentru Deutsche Welle că „efectele vor fi dureroase, dar nu fatale. Guvernul și companiile petroliere vor suferi, însă nu suficient pentru a determina o schimbare a poziției lui Putin față de război.”
