Expertul a subliniat că, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, unele state europene au renunțat la neutralitate, înțelegând că această formulă nu mai oferă garanții de securitate. „State care erau tradițional neutre au decis să se alăture NATO pentru că formula de menținere a securității naționale pentru ei nu mai era validă. State precum Suedia sau Finlanda erau deja interoperabile cu NATO, iar această tranziție aproape nu a fost simțită de forțele armate ale acestor state, pentru că standardele NATO erau deja aplicate”, a explicat Andrei Curăraru.
În opinia sa, în Republica Moldova, o eventuală renunțare la neutralitatea constituțională este dificil de realizat, întrucât societatea continuă să privească NATO prin prisma unor percepții negative, alimentate de propaganda rusă.
„În Republica Moldova există o poziție destul de clară, când NATO este percepută ca o amenințare. O amenințare creată artificial prin aderența la spațiul informațional rusesc. De asta, pentru Republica Moldova nu se pune la moment problema aderării la NATO. Acest subiect ar putea fi abordat când se va schimba situația social-politică din interiorul statului, astfel mai multă lume ar înțelege ce înseamnă Europa și prin extensie – NATO. Lumea ar înțelege că pe continentul european prezența NATO, în secolul 21, a însemnat mai degrabă stabilitate”, a explicat Andrei Curăraru.
În același timp, expertul consideră că războiul din Ucraina a determinat o schimbare de optică asupra necesității consolidării capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Andrei Curăraru a explicat că acum există o deschidere mai mare atât în societate, cât și din partea partenerilor europeni pentru investiții în domeniul securității.
„Odată cu războiul din Ucraina fereastra de oportunitate mai degrabă s-a deschis pentru investiții în domeniul apărării. Tot mai multă lume înțelege riscurile survolării spațiului aerian. Există deschidere din partea partenerilor europeni de a investi în apărarea Republicii Moldova care funcționează într-o arhitectură de securitate mai largă și trebuie să fie interoperabilă cu statele vecine. Neutralitatea nu înseamnă să locuiești în vid. Dar în același timp trebuie să analizăm și realitățile social-politice. Renunțarea la statutul de neutralitate la moment nu este foarte sus pe agenda publică”, a precizat expertul.
Dezbaterea publică „Neutralitatea și capacitatea de apărare a cetățeanului și a statului” este ediția a 354-a de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
