Într-un interviu acordat POLITICO, citat de Digi24.ro, Magnus Hjort, directorul general al Agenţiei suedeze pentru Apărare Psihologică, a declarat că alegerile reprezintă o „oportunitate” pentru maşinăria de război informaţional a lui Vladimir Putin de a încerca să polarizeze şi să divizeze societăţile europene.
Principalul obiectiv al Kremlinului este să-i determine pe alegători să se îndoiască de oportunitatea continuării ajutorului financiar şi militar pentru Kiev, prin răspândirea unor informaţii false despre corupţia din Ucraina şi alte presupuse abuzuri, a adăugat el.
Hjort şi echipa sa nu cred că Moscova vizează alegerile parlamentare de duminică din Suedia - în parte pentru că în această ţară există un consens larg în privinţa politicii de sprijinire a Ucrainei.
În schimb, a spus el, Rusia se concentrează asupra unor ţări mai puternice în care urmează alegeri - inclusiv scrutinuri regionale în Germania şi alegerile prezidenţiale din Franţa - şi unde partidele de extremă dreapta considerate mai favorabile Moscovei ar putea obţine rezultate bune.
Ținte
„Evaluarea noastră este că Rusia acordă prioritate altor alegeri, altor ţări, unor ţări mai mari din Europa”, a declarat Hjort. „Urmează alegeri în Germania, la nivel regional şi local”, a adăugat el. „Anul viitor avem alegeri prezidenţiale în Franţa”, a adăugat el.
Declaraţiile lui Hjort vin după avertismente privind tentative ale Rusiei de a influenţa alegătorii din Germania în această lună, precum şi după controversele izbucnite înaintea alegerilor suedeze de duminică în legătură cu relaţiile unui oficial de extremă dreapta cu Moscova.
În Germania, îngrijorările privind războiul hibrid al Kremlinului sunt în creştere. Printre incidente se numără un atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig, precum şi postări şi videoclipuri false pe reţelele sociale, în care competitori electorali sunt acuzaţi în mod neadevărat de corupţie şi infracţiuni sexuale. Alte alegeri vor avea loc la Berlin şi în Mecklenburg-Pomerania Occidentală pe 20 septembrie, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este cotat cu şanse la rezultate bune.
În Franţa, Marine Le Pen, al cărei partid, Adunarea Naţională, s-a confruntat în trecut cu critici privind simpatiile sale faţă de Rusia, conduce în sondajele de opinie înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor.
Actori susţinuţi de Rusia au vizat Suedia în ultimii ani prin campanii de dezinformare şi influenţă, inclusiv înaintea aderării ţării la NATO. Hjort a declarat că doreşte ca platformele de socializare să facă mai mult pentru a destructura reţelele de conturi automatizate care răspândesc dezinformare din străinătate şi desfăşoară campanii de influenţă.
Întrebat dacă este mulţumit de eforturile depuse de companii precum Meta, TikTok şi X pentru combaterea problemei, Hjort a răspuns: „De platforme? Nu. Cred că platformele ar trebui să facă mai mult pentru a-şi curăţa serviciile de aceste reţele de boţi. Aşadar, este loc de îmbunătăţiri.”
Giganţii reţelelor sociale au propria lor „agendă”, aceea „de a face bani”, a spus el. „Noi avem o agendă diferită. Vrem să scăpăm de reţelele de boţi care ne vizează democraţiile. Desigur, nici ei nu le vor pe platformele lor. Nu aceasta este problema, dar eliminarea lor presupune efort”, a explicat el.
Hjort a adăugat: „Trebuie să ne intensificăm eforturile. Trebuie să găsim modalităţi mai bune de a ne proteja democraţiile. Trebuie să colaborăm cu omologii noştri din ţările europene şi trebuie să găsim o modalitate de a avea un dialog mult mai eficient cu platformele.”
Lupta împotriva maşinăriei de minciuni a lui Putin
Hjort a declarat că agenţia sa observă un „flux constant” de manipulare şi ingerinţă informaţională din străinătate, provenind inclusiv din Rusia, China şi Iran.
În ultimele zile, echipa sa a găsit dovezi privind o tentativă de campanie de dezinformare aliniată intereselor Rusiei, care folosea aşa-numita metodă „Matrioşka” sau „păpuşa rusească”. Aceasta urmăreşte să distragă atenţia verificatorilor de informaţii, jurnaliştilor şi altor persoane prin trimiterea unor e-mailuri în care li se spune, de exemplu, „Uitaţi ce fac ruşii”.
„Ideea este ca aceştia să preia informaţia, să meargă la videoclipul respectiv sau la orice alt material şi apoi să-l publice împreună cu o dezminţire, spunând «Acest lucru este fals», pierzându-şi astfel timpul verificându-l”, a explicat el.
Hjort consideră că cea mai bună metodă de a răspunde unor asemenea campanii este pur şi simplu să nu li se ofere atenţia pe care o caută.
„Multe dintre aceste lucruri trebuie ignorate”, în loc să se cadă în „capcana” Rusiei, a spus el. „Vor să vă implice, vor să vă înfurie, vor să vă agite. Vor să reacţionaţi, vor să distribuiţi informaţii care polarizează (...) Aşa că cel mai bine este să treacă neobservate”, a conchis specialistul.
