1600 de kilometri parcurși în România cu Școala Modernă de Finanțe

În premieră, în a cincea ediție a acestei Școli, au participat și jurnaliștii care doresc să se formeze în domeniu. Participanții au avut ocazia să viziteze monumente ale economiei, precum Monetăria de Stat și Muzeul BNR, și au descoperit cum inovațiile financiare pot transforma realitatea economică a regiunii. Astfel, 1600 de km parcurși prin instituțiile din România, au creionat imaginea unei instituții de stat cu o balanță atât de puternică, pe care se pot cântări și lei, lingouri de aur și argint, depozite și titluri de stat.

Vizita de studiu a început de la punctul „zero”, de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.17 din Iași - primul sediu al Băncii Naționale a României. Sediul a fost reconstruit după cel de-al doilea Război Mondial, proiect realizat de arhitecţii Radu Dudescu, Nicolae Crețoiu și Spiridon Spirescu din Serviciul arhitecturii al BNR. Clădirea nouă a fost finalizată în 1949. Stilul este sobru, neoclasic. Sucursala Iași a fost una din primele şi cele mai active sucursale ale BNR în provincie, în special în operaţiunile de scont (facilitate de credit), care au fost foarte dinamice la Iași, uneori cu volume mai mari decât cele de la centrala din București, povestește Maria Puiu, reprezentanta BNR de la Iași.

La București, sediul BNR este un adevărat monument arhitectural. Fiecare detaliu din activitatea angajaților contează și nu este permis să greșești, deoarece BNR a construit în timp o imagine prea puternică pentru a-și arăta cea mai mică vulnerabilitate, explică șeful Direcției Comunicare și Relații Publice BNR, Dan Suciu.

Uneori, un limbaj mai expresiv poate prinde mai repede la public decât o mulțime de cifre la care au lucrat foarte mulți experți, subliniază comunicatorul BNR.

„De exemplu, într-o conferință, Guvernatorul Isărescu a avut inspirația de a-i spune unui jurnalist de la o publicație națională că dacă e stresat să își facă un ceai de tei, apoi pot relua dialogul. De atunci, pe această frază s-a scurs multă cerneală. Majoritatea din presă cred că noi știm totul, anticipăm totul, dar aflăm și noi pe parcurs, studiind indicii de piață, iar presa spune: „cei de la BNR sunt calmi, ei beau ceai de tei”, iată așa această băutură caldă aromatizată a fost atribuită Băncii”, conchide pe un ton glumeț Dan Suciu.

Școala Finanțelor Moderne este considerată un proiect important ce ține de educația financiară, totodată, un pod comun între cele două Bănci de pe ambele maluri ale Prutului, conceput în timpul pandemiei. În spatele ambelor instituții stau specialiști foarte bine pregătiți și, dacă la Chișinău avem guvernatoarea Anca Dragu, născută în România, la București am întâlnit mai mulți basarabeni, care au avut amabilitatea de a ne prezenta sediile BNR și a răspunde la întrebările noastre.

La Departamentul Relații Internaționale am întâlnit-o pe Natalia David, originară din Cahul. Cultura pe care o promovează BNR ca instituție a atras-o din prima, astfel nici nu a observat cum a trecut mai bine de un deceniu de când face parte din marea familie a Băncii.

„Este foarte important să faci ceea ce îți place și să ai o echipă pe care să te poți baza ca să evoluezi”, a spus Natalia, în timpul vizitei noastră pe culoarele somptuase ale sediului BNR din București.

Veaceslav Grigoraș, un alt basarabean, absolvent al Academiei de Studii Economice, este angajat de aproape două decenii la BNR, în Directia Modelare şi Prognoze Macroeconomice din cadrul BNR. Expertul ne-a vorbit despre țintirea directă a inflației, strategia politică monetară a BNR, cadrul de analiză și prognoză și modelarea macroeconomică. Potrivit expertului, în spatele fiecărui model macroeconomic stă o „poveste”, iar ea influențează viziuni.

Majoritatea monedelor moldovenești, inclusiv cele de 5, 10, 25, 50 de bani (unele), 1, 2, 5 și 10 lei, sunt bătute la Monetăria Statului din România. Excepție face moneda de 50 de bani (unele versiuni), care este fabricată în Cehia. În cadrul vizitei de la București, a fost organizată și o vizită exclusivă la Monetăria de Stat, unde am văzut toate etapele parte din proces, de la materia primă până la moneda finită.

Școala a inclus un program bogat de vizite, iar traseul turistic a inclus obiective importante din Iași, București, Sinaia, Brașov și Suceava.

Andrei Perciun, doctor, lector universitar, director al Departamentului Comunicare și Teoria Informării la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul USM, este mentorul celor 12 studenți înscriși la ce-a de-a cincea ediție a Școlii Finanțelor Moderne: „Este a cincea ediție pentru Școala Finanțelor Moderne, dar este pentru prima dată când, în cadrul acestui proiect, au fost invitați studenți de la jurnalism. Și în opinia mea, această inițiativă ar trebui continuată, având în vedere că jurnaliștii sunt cei care fac legătura dintre instituții, astfel - un autor de un asemenea conținut, ar trebui să știe despre ce scrie, iar ȘFM a oferit această posibilitate. Plus aspectul estetic, în momentul când semnezi un articol sau un material trebuie să fii sigură că el reflectă coerent”.

Totodată, Școala a contribuit foarte mult la stabilirea de relații sociale, crearea unei rețele de informații.

‍„Jurnaliștii au avut posibilitatea să se întâlnească cu directori de departamente de la BNR, ceea ce în mod normal ar dura dacă ar fi după protocol. Aceasta reprezintă după mine stabilirea de relații și ca posibilitate de a intra în dialog cu diferite persoane din domeniu este o plus valoare, pentru acest program”, încheie Andrei Perciun.

Mulți dintre studenți se aflau pentru prima dată în România. Pentru alții, vizita la ASE București a prezentat un interes, unde au aflat mai multe despre programele de studii masterale sau de doctorat.

”Pentru mine a fost util că am cunoscut oameni importanți din doemniul economiei, care ne-au împărtășit experiențele lor de viață, mai ales din domeniul profesional, și pe parcursul seminarelor am învățat lucruri care ne vor fi de folos în momentul în care noi vom scrie materiale jurnalistice. Plec acasă cu o experiență interesantă, cu noi cunoștințe în domeniul economic și cu relații  de prietenie. Totodată, pe lângă faptul că am învățat multe lucruri noi, am avut ocazia să vizităm și multe locuri din România”, a spus Valeria Vrabie, studentă la USM.

Eugen Kanski, jurnalist, a subliniat că a fost o experiență de neuitat: „În primul rând am legat prietenii cu colegii mei din alte redacții din R. Moldova (NordNews, Agora, Vocea Basarabiei, Deschide.MD și Deutsche Welle), cu studenții minunați de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării și cu domnul Andrei Perciun, doctor, lector și șef al Departamentului Comunicare și Teoria Informării. În al doilea rând, pentru că am avut oportunitatea unică să învăț direct de la angajații BNR, care ne-au primit la București la sediul Băncii. Am fost onorați să avem un prânz de lucru cu dl Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, și o întrevedere cu dl Valeriu Ioan-Franc, membru al Academiei Române și Académico Correspondiente la Academia Regală de Științe Economice și Financiare (RACEF) din Spania.

Pe tot parcursul călătoriei, m-am simțit ca acasă, indiferent dacă ne cazam în căminul ASE sau în complexul BNR din Sinaia. Oamenii din România ne-au primit cu empatie și căldură, iar reprezentanții BNR au fost alături de noi la fiecare pas. Mulțumiri speciale doamnei Magda-Maria Puiu, doamnei Ruxandra Onofrei și domnului Mihai Vasile (Serviciul educație financiară). Componenta educațională și culturală a fost cea mai memorabilă. Am vizitat Monetăria Statului, am intrat în Muzeul BNR și am ținut în mână lingouri reale de aur (aurul chiar este un metal greu, s-a glumit că cine ridică un lingou doar cu degetele de la o mână îl poate lua acasă). Plus, am revăzut locuri încărcate de semnificație istorică deosebită, precum Cetatea de Scaun a Sucevei”.

Potrivit organizatorilor, obiectivul programului „Școala Finanțelor Moderne" este de a contribui la dezvoltarea unei noi generații de profesioniști, capabili să sprijine consolidarea sectorului economic și promovarea incluziunii financiare. Proiectul este implementat de Banca Națională a Moldovei, cu sprijinul Băncii Naționale a României și ASE București.