Active ruse înghețate: Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate posibilitățile, susține Kaja Kallas

„Este esențial să explorăm toate căile posibile, reducând la minimum riscurile potențiale”, a declarat Kaja Kallas la finalul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe din UE, la Copenhaga.

Activele de stat ruse în străinătate au fost înghețate după invadarea Ucrainei în februarie 2022. Cea mai mare parte, circa 210 miliarde de euro, se află în Belgia, țară membră UE. Cei 27 au decis într-o primă fază să utilizeze dobânzile generate de aceste active, respectiv mai multe miliarde de euro pe an, pentru a finanța efortul de război în Ucraina, transmite Agerpres.

După luni de discuții, liderii G7 au încheiat un acord în octombrie 2024 pentru utilizarea dobânzilor generate de aceste active, pentru a garanta un credit în favoarea Ucrainei, în sumă de 45 de miliarde de euro în ceea ce privește UE.

Mai multe țări din UE consideră acum că trebuie mers mai departe și unii sunt favorabili unei utilizări a capitalului și nu numai a dobânzilor.

Alții, în schimb, precum Franța, Germania și Olanda, sunt mai prudenți și subliniază că o confiscare a acestor active se lovește de obstacole juridice și riscă să destabilizeze euro, deturnând viitori investitori străini.

Soluții de compromis se află în discuții între Cei 27, între care ideea, propusă de Lituania, de a considera confiscarea drept un împrumut acordat Ucrainei pentru a finanța pagubele de război pe care Rusia va trebui să le plătească la finalul conflictului.

„Toată lumea este de acord asupra unui punct, respectiv că, având în vedere ravagiile pe care Rusia le-a cauzat și le cauzează în Ucraina, este de negândit că ea va putea să recupereze într-o zi acești bani, cel puțin dacă nu despăgubește deplin Ucraina”, a subliniat Kaja Kallas în fața presei.

O altă idee constă în orientarea activelor către investiții mai riscante, pentru a genera mai mult profit. Însă Belgia, îngrijorată în mod special de riscurile financiare existente, s-a arătat sâmbătă ostilă oricărei schimbări.

„Schimbarea strategiei de investiții nu este nici ea o opțiune, pentru că acest lucru ar putea crește nivelul de risc, atât financiar, cât și judiciar”, a declarat la Copenhaga ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, după ce și-a reiterat opoziția categorică față de orice confiscare de bunuri.

„Să facem deci eforturi pentru a atenua aceste riscuri”, a pledat la rândul său Kaja Kallas.

‍