Alegerile din septembrie vor adânci diviziunile din societate. Interviu IPN cu Vasile Cantarji

‍Domnule Cantarji, sunt deciși moldovenii să meargă la vot? Ce arată ultimele sondaje în acest sens?

Și da și nu. Niciodată o sută de procente nu sunt deciși și niciodată, la nici un fel de alegeri, nu vin toți cetățenii. Chiar și în diferite campanii vorbim despre anumite mobilizări, creștere la prezență, dar aceasta niciodată nu se apropie de suta de procente. Mai sunt două luni practic până la data alegerilor. Evident că este o anumită proporție de cetățeni care nu sunt deciși. Foarte mulți cetățeni se decid în ultima săptămână, chiar și în ultima zi. Cu diferite ocazii întrebam în cadrul exit-pollurilor „când v-ați decis cum să votați astăzi?”. Îmi amintesc că până la un sfert spuneau că s-au decis pe parcursul ultimei săptămâni și chiar unul din zece spunea că pe parcursul zilei de vot. Așa că opinia publică și preferințele politice trebuie privite mai degrabă ca un proces, nu ca ceva static.

Contrapusă prezența la urne cu datele din sondaje anterioare scrutinului – confirmă tendințele din cercetare? Cum se explică?

Doar în linii generale, fiindcă este foarte dificil să contrapui propriu-zis declarațiile oamenilor în sondaje cu procentele de prezență prezentate de Comisia Electorală Centrală, fiindcă vorbim despre populația de referință, un pic diferită. Dacă vă amintiți de ceva timp, Comisia Electorală Centrală a inițiat practica să publice cu o frecvență destul de mare, se pare, săptămânal, cifre despre numărul de alegători în registrul de bază și de fiecare dată oamenii rămân nedumeriți că am fi avut mai mulți alegători decât conform statisticii de cetățeni propriu-zis. Acolo sunt anumite nuanțe. Registrul Alegătorilor este alimentat, să spunem așa, din Registrul de Stat al Populației. Acolo rămân orice alegători incluși despre care se cunoaște că sunt cetățeni ai Republicii Moldova, nu neapărat se cunoaște unde se află ei, de fapt, fizic.

În unele cazuri nici măcar nu se cunoaște că persoanele date pot fi decedate, undeva peste hotare, doar că instituțiile statului nu au fost informate despre acest lucru. Și de aici noi ne pomenim cu un număr de alegători la care se raportează cifra oficială de prezență mult prea mare decât numărul de persoane fizice prezente în țară. Or sondajele își construiesc eșantioanele pe oamenii vii aflați în interiorul țării în momentul realizării sondajului. Și de aici tocmai și vine această discrepanță. Când vorbim despre 50-60% prezență oficială, 60%, asta e chiar mult deja, pe când în realitate, în sondaj intenția de vot e la 80%.

Exit-pollurile: Un instrument esențial, dar costisitor pentru Moldova

O să fie în acest an realizate exit-polluri și în genere vedeți importanța acestui exercițiu?

Este un exercițiu important și foarte util, el are multiple funcții, printre care așa-zisa funcție de control și confirmare, validare a alegerilor. Dar și o funcționalitate științifică. Deci, este unicul tip de sondaj care fixează comportamentul realizat. În mare parte sondajele electorale procedează, operează cu intenția anunțată, deci, cum veți vota în ziua cutare sau duminica viitoare, dacă ar fi fost alegeri. Or rezultatul obținut este evident puternic afectat uneori și de procesele, evoluțiile și evenimentele care au loc între momentul interviului și ziua, momentul votării. Exit-pollul operează cu oamenii care tocmai au votat și îi întreabă despre acest lucru – „Cum ați votat?”. Eu actualmente nu cunosc, nici nu am auzit să fie anunțat vreun exit-poll.

Nu știu dacă vor fi și cred eu că mai degrabă nu vor fi, fiindcă exit-pollul este un exercițiu destul de costisitor și din păcate la dimensiunile economiei Republicii Moldova, nu cred că există cerere comercială de astfel de exit-polluri, fiindcă, în mod normal, exit-pollurile sunt finanțate de media. Marile canale în alte țări, în Statele Unite de exemplu, în aceeași Românie, au pur și simplu mult mai mulți bani decât media de aici, în Republica Moldova, reieșind din dimensiunile pieței.

Care sunt factorii psihologici sau sociali care joacă un rol important în alegerea unui candidat sau a unui partid, bloc?

Aparent, o întrebare simplă, dar răspunsul la ea ar trebui să fie unul foarte și foarte amplu. În primul rând, trebuie să înțelegem că factorii determinanți ai unui vot sunt foarte mulți. Este dificil să intri în profunzimea în care să putem lista toți factorii care au un anumit impact. Vorbim despre categorii destul de diferite de alegători, atât cei clasici stânga-dreapta, cât și cei specifici pentru Republica Moldova. La noi deja de mult nu se prea votează reieșind din programe sau promisiuni electorale, se votează geopolitic. Și aici vorbim despre factori care permit ușor să prezici că o persoană este orientată pro-Est sau pro-Vest, cunoscând parametrii pe care noi îi numim legați de capital social, mai simplu spus, de încredere.

Deci oamenii care nu cred în instituții, oamenii care cred mai puțin în tot ce-i înconjoară, chiar și în alți oameni, sunt foarte des alegătorii cei apatici care nici măcar nu și-au definit orientarea geopolitică și politică. Deci o persoană care îmi spune în sondaj că nu crede nici în instituțiile centrale de stat, nici în instituții locale, nici în biserică, nu are încredere în mass-media. Deci eu cu o probabilitate destul de sporită, vă pot spune că această persoană nu participă la alegeri. Bine, în Moldova avem un factor care e legat de specificul consumului mediatic. Și aici deja transpare factorul lingvistic.

Deci persoanele care preferă să consume mediatic mai mult în limba rusă, în condițiile Republicii Moldova, sunt sortiți să consume producția mediatică din Federația Rusă, cu toate urmările și repercusiunile de formare a opiniilor specifice.

Alegeri libere și corecte? Confuzia din percepția cetățenilor

Analizând sondaje și poate chiar scrutinele anterioare, care este percepția generală a populației față de integritatea și transparența procesului electoral?

În principiu este dificil de dat un răspuns fix în condițiile actuale. Dacă noi întrebăm cetățenii „credeți că în Republica Moldova alegerile sunt libere și corecte?”, majoritate spun că da, având o apreciere generală. Pe de altă parte, dacă întrebi dacă cred ei că există corupție electorală, există utilizarea resurselor administrative, la fel, ponderi semnificative vor spune „Da”.

Fiecare își face pentru el o evaluare nu în formă pură, ci ca impact final, deci dincolo de diferite abateri care există. Dacă cred eu sau nu că rezultatul alegerilor reflectă ceea ce își doresc sau cei cum au votat majoritatea cetățenilor. Și atunci da, deci, oricum sunt majoritari numeric cei care consideră că alegerile la noi sunt libere și corecte.

Dacă e să ne referim la încrederea în partidele politice și în instituțiile statului?

Încrederea în partide și în instituțiile centrale ale statului se află încă în anti-fază la noi. Încă din perioada regimului instituit de Vlad Plahotniuc, când au fost atinse cifrele negative record ale încrederii în principalele instituții ale statului și în partide politice. Chiar de vedem anumite revigorări ulterioare, oricum stăm destul de jos la capitolul încredere în instituțiile statului.

Votul diasporei: un factor-cheie în scrutinele recente

Dacă e să vorbim despre implicarea diasporei în procesul electoral, cum vedeți evoluția comportamentală a votanților moldoveni de peste hotare? Cum explicați aceste tendințe?

Despre impactul migrației în general asupra viziunilor politice cunoaștem deja de decenii. Îmi amintesc că, chiar la parlamentarele din 2009 am demonstrat existența unei relații statistic puternice, da, între direcția de migrație a membrilor familiei și modul în care votează cei rămași. Cumva direcția de migrație a membrilor familiei poate avea impact asupra viziunilor geopolitice ale cetățenilor.

În cazul nostru diaspora votează mai concentrat pe opțiunile prooccidentale, deci votează mai mult pentru candidații care se declară și susțin, promovează politica pro integrare în Occident. Știm noi că numărul de voturi din diasporă care a venit la ultimele scrutine este practic în continuă creștere, diaspora oferind deja 10 – 15% din voturi la ultimele prezidențiale, așa că este un factor important numeric.

Și nu în zadar atunci când monitorizăm narativele de propagandă, după prezidențiale și după referendumul din toamnă, am văzut foarte multe atacuri mediatice asupra dreptului diasporei de a vota la alegerile din țară, că ei votează, dar nu locuiesc aici, dar trebuie să decidă și tot așa.

‍