Bloomberg: Documente interne ale Kremlinului arată cum intervine Rusia în alegerile din R. Moldova. Diaspora, țintită

Strategia pe mai multe direcții a fost finalizată în primăvară și este coordonată direct de Kremlin. Scopul este de a submina șansele Partidului Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu la scrutinul din 28 septembrie și, în cele din urmă, de a o îndepărta de la putere, arată documentele interne rusești.

Alegerile de duminică vin la mai puțin de un an după referendumul privind aderarea R. Moldova la UE, câștigat la limită, pe fundalul acuzațiilor guvernului de ingerință a Kremlinului.

Printre tactici se numără recrutarea moldovenilor din diaspora, inclusiv din Rusia, pentru a vota la secțiile deschise în UE și în alte state, trimiterea altora pentru a organiza proteste violente și o campanie masivă de dezinformare pe rețelele sociale, arată documentele. O altă componentă centrală a planului, coordonată de administrația lui Vladimir Putin, vizează utilizarea materialelor compromițătoare pentru a șantaja funcționari publici și a perturba procesul electoral.

Bloomberg nu a putut confirma dacă Rusia pune deja în aplicare aceste planuri, în condițiile în care campania electorală din R. Moldova se apropie de final. Totuși, doi oficiali europeni au declarat, sub protecția anonimatului, că este „aproape sigur” că Moscova intenționează să le pună în practică.

Între timp, poliția moldovenească a început să combată campaniile de dezinformare și tentativele de cumpărare a voturilor. Luna trecută, autoritățile au cerut blocarea a 443 de conturi de TikTok.

Kremlinul nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Rusia a negat în repetate rânduri că ar interveni în alegeri străine. În timpul referendumului pentru UE și al alegerilor prezidențiale de anul trecut, o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe a respins acuzațiile, numindu-le „rusofobie” – „o componentă esențială a proiectului european pentru Moldova”.

Miza acum este dacă Republica Moldova va continua drumul integrării europene, după ce a înscris obiectivul aderării în Constituție, sau dacă va aluneca spre Moscova, în condițiile în care Putin nu dă niciun semn că ar dori să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.

Bloomberg notează că R. Moldova are o minoritate rusofonă semnificativă din totalul de 2,4 milioane de locuitori. Transnistria este considerată de Consiliul Europei ca fiind sub ocupație rusă, iar bașcanul Găgăuziei a fost condamnat de o instanță moldovenească pentru că a direcționat ilegal bani ruși către un partid politic.

„Scopul Kremlinului este clar: să cucerească Moldova prin urne, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”, a spus Maia Sandu pe 9 septembrie, în fața eurodeputaților la Strasbourg. „De aceea aceste alegeri sunt foarte importante. Apărându-le, protejăm nu doar Moldova, ci și securitatea și stabilitatea regională.”

R. Moldova, într-o poziție geopolitică strategică‍

R. Moldova se află în negocieri pentru aderarea la UE, dar rămân numeroase provocări. Uniunea Europeană a sprijinit puternic candidatura R. Moldova, iar în august, președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk, au vizitat Chișinăul.

Partidul Maiei Sandu, PAS, promite să accelereze procesul de aderare și să obțină fondurile europene vitale, după ce negocierile de aderare au fost deschise anul trecut. Totuși, cele mai recente sondaje arată că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară, ceea ce ridică perspectiva unei coaliții fragile.

PAS se confruntă cu o opoziție puternică: inclusiv Blocul „Alternativa”, nominal pro-UE, și o alianță pro-rusă condusă de fostul președinte Igor Dodon. Un alt set de documente văzute de Bloomberg sugerează că Dodon, pe vremea când era în funcție, ar fi cerut serviciilor secrete să spioneze adversari politici. Dodon a negat, afirmând pentru Bloomberg că a acționat întotdeauna legal și în interesul național.

Într-o „scrisoare deschisă” pe rețelele sociale, Dodon a acuzat actualele autorități de presiuni ilegale asupra opoziției: „Regimul de guvernare din Moldova folosește resurse administrative nu doar pentru a-și atinge obiectivele politice, dar și pentru a intimida principalii competitori.” El a adăugat că „anumite puteri occidentale” s-ar implica în campanie, trimițând oficiali de rang înalt să sprijine PAS și amenințând cu sistarea asistenței dacă partidul pierde.

Potrivit oficialilor europeni, Rusia investește resurse considerabile pentru a influența alegerile în regiune. În Georgia, alegerile de anul trecut au fost marcate de acuzații de interferență masivă și au declanșat proteste în continuare. În România, alegerile prezidențiale au fost anulate și reluate după acuzații de amestec rusesc, care ar fi propulsat un candidat extremist în turul doi.

O investigație de mai multe luni a arătat că Rusia țintea România într-o campanie hibridă încă din 2022, a declarat procurorul general Alex Florența. Patru companii cu legături rusești ar fi orchestrat conturi false și boți AI care au ajuns la cel puțin 1,3 milioane de cetățeni.

În R. Moldova, Sandu a estimat că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul nostru – circa 150 de milioane de euro – pentru a influența referendumul din 2024 și realegerea sa. Oficialii europeni citați au spus că e foarte probabil ca Kremlinul să fi alocat sume similare și pentru alegerile din septembrie.

Un aspect cheie al planului Kremlinului este crearea impresiei unei competiții reale, dar în fapt scopul este diluarea sprijinului pentru Sandu, arată documentele.

Voturile diasporei au fost decisive în 2024. În planurile pentru aceste alegeri, Moscova intenționează să recruteze membri ai diasporei moldovene și să le plătească deplasările pentru a vota.

Strategia mai include campanii de dezinformare pe Telegram, TikTok și Facebook, dar și prin canale tradiționale și call-centere. Mesajele, în română și rusă, o acuză pe Sandu că ar fi „marioneta Occidentului”, care împinge țara în sărăcie și război.

Poliția moldovenească a anunțat că încearcă să stopeze știrile false și a descoperit grupuri care aduceau ilegal bani pentru cumpărarea de voturi. Doar pe 16 septembrie, au fost confiscate 5 milioane de lei în urma unor percheziții vizând spălarea de bani.

Planurile Rusiei vizează și recrutarea de tineri din cluburi sportive și rețele criminale pentru a provoca violențe în ziua votului și după. Printre scenarii: proteste care să ceară demisia Maiei Sandu dacă PAS pierde, sau acuzații că scrutinul a fost fraudat, dacă PAS câștigă.

Oficialii europeni subliniază că, indiferent de rezultatul votului, Kremlinul se concentrează și pe perioada de după alegeri. Sprijinul pentru partidele de opoziție pro-ruse variază de la consiliere până la finanțare, însă relațiile între ele ar fi tensionate, având în vedere istoricul de suspiciuni și competiția pentru favorurile Moscovei.

Documente văzute de Bloomberg arată că, în timpul mandatului său, Dodon a urmărit adversari politici din toate taberele, inclusiv pe Maia Sandu și chiar alți politicieni pro-ruși. Între 2019 și 2021, acesta ar fi primit de la un ofițer SIS sute de mesaje confidențiale: de la liste de zboruri și treceri de frontieră, până la rapoarte și imagini de la întâlniri.

Declarațiile lui Dodon către Bloomberg susțin însă contrariul: „Am acționat mereu în interes public, nu din motive politice sau personale. Ca șef de stat, am acționat exclusiv în limitele legii și în interes național.”

Totuși, documentele sugerează că Dodon răspundea rapid solicitărilor venite dinspre Moscova. În februarie 2020, de exemplu, cerea informații despre o persoană pe care „partenerii din est” insistau să o includă în Consiliul de Securitate al R. Moldova. Două luni mai târziu, în contextul unei dispute legate de exportul de cereale din Transnistria, îi cerea ofițerului SIS actualizări, precizând: „Îmi scriu rușii.”

În scrisoarea sa deschisă către Bloomberg, Dodon a calificat aceste acuzații drept „nefondate și false”.