Bullyingul în școlile din R. Moldova: Un fenomen periculos, nu o simplă ceartă între copii

Psihologul Victoria Gonța a declarat pentru IPN că, spre deosebire de un conflict obișnuit, care apare ocazional între egali, bullyingul reprezintă un atac repetat al persoanei „mai puternice” asupra celei „mai slabe”. Scopul este de a provoca durere, frică sau umilință.

Potrivit psihologului, fenomenul bullying ia diverse forme, cea mai frecventă fiind cea verbală, manifestată prin porecle, batjocură sau amenințări. De asemenea, cyberbullyingul devine tot mai răspândit, facilitându-se prin accesul tot mai larg la rețelele sociale și internet. „Bullyingul se caracterizează printr-un dezechilibru de putere și lipsă de remușcare. Agresorul nu simte vinovăție, iar comportamentul se repetă pe perioade îndelungate”, subliniază Victoria Gonța.

Specialista subliniază că în spatele comportamentului agresiv se află o serie de factori: dorința de putere, presiunea grupului, lipsa empatiei, dar și problemele din familie. Copiii care cresc într-un mediu violent sau nesupravegheat tind să reproducă aceleași comportamente. „Modelul violenței din familie transmite copilului mesajul că agresivitatea este o soluție firească pentru rezolvarea problemelor”, a explicat Victoria Gonța.

Efectele bullyingului asupra victimelor sunt multiple și pot fi extrem de grave, atenționează psihologul. Printre cele mai frecvente se numără frica, anxietatea, scăderea stimei de sine, tulburările de somn și refuzul de a merge la școală. În cazurile mai severe, experiențele de acest tip pot duce la depresie, tulburări de anxietate generalizată și, în unele situații, chiar la tentative de suicid.

Victoria Gonța le recomandă copiilor care sunt victime ale bullyingului să nu răspundă cu violență, ci să ceară imediat ajutorul unui adult de încredere și să spună ferm „Nu!”. În cazul hărțuirii online, este important ca mesajele să fie salvate și arătate unui părinte, profesor sau alt adult responsabil. „Nu este turnătorie, este un act de autoapărare”, subliniază psihologul.

Rolul părinților este esențial, precizează specialista, indiferent dacă copilul este victimă sau agresor. Aceștia trebuie să își asculte copilul, să-l creadă, să colaboreze cu școala și, atunci când este necesar, să apeleze la sprijinul unui psiholog. Ea atrage atenția că bullyingul are efecte reale și de durată, iar părinții nu ar trebui să minimalizeze impactul acestuia, tratându-l ca pe o simplă joacă sau „copilării”.

Școala are, de asemenea, un rol esențial în prevenirea și combaterea bullyingului. Or este responsabilitatea instituției de învățământ să asigure un mediu sigur pentru toți elevii, prin implementarea unor programe de prevenire, stabilirea unor reguli clare și intervenții rapide atunci când apar cazuri de hărțuire. Profesorii trebuie instruiți să recunoască semnele bullyingului, iar psihologul școlar trebuie să fie implicat activ în sprijinirea victimelor, a familiilor acestora și, la nevoie, chiar a agresorilor.

Victoria Gonța atrage atenția că bullyingul nu poate fi combătut doar prin eforturile individuale ale copiilor. „Este nevoie de implicarea comună a familiei, a școlii și a întregii comunități pentru a le oferi elevilor un mediu sigur și sănătos în care să se poată dezvolta”, a concluzionat psihologul.

‍