Codul audiovizualului – modificat. Reguli noi pentru media și norme de protecție a minorilor

Proiectul de lege a fost votat de 55 de deputați PAS din majoritatea guvernamentală. Opoziția, însă, a criticat această inițiativă, transmite IPN.

Proiectul de lege propune introducerea unor noțiuni noi în Codul serviciilor media audiovizuale, -„decizie editorială”, „durată programată” sau „măsurarea audienței”, – și vine cu precizări suplimentare pentru concepte deja existente, cum ar fi dezinformarea, discursul instigator la ură și comunicarea comercială audiovizuală.

„De ce nu a fost prevăzută în document o delimitare clară a competențelor Consiliului Audiovizualului în ceea ce privește interpretarea conceptului de „dezinformare”, în condițiile în care Comisia de Veneția recomandă implicarea unui mecanism independent de autoreglementare”, a întrebat deputata BCS Elena Beleacova.

„Atunci când discutăm lucruri esențiale despre securitatea statului, unii dintre noi nu ne putem abține de la a folosi un element sau altul pentru discursuri politice. Problema nu e doar în acest cuvânt, problema mare e ceea ce înseamnă acum manipularea și interferența informațiilor străine”, a menționat deputata PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Pe de altă parte, deputata Inga Sibova din BCS a acuzat guvernarea că nu dorește un spațiu mediatic corect, ci unul comod: „Azi am auzit așa o dorință mare să aveți un spațiu mediatic corect, eu mi-am făcut concluzia că doriți un spațiu mediatic comod. Și chiar azi am auzit multe falsuri, despre această dezinformare, după care înțeleg că va fi și cenzură”.

„Cenzură este când moare o Ana Politkovskaia, cenzură este când moare un Navalnîi, cenzură este când copiii care ridică foi albe sunt băgați la închisoare. Asta este cenzură. În Republica Moldova noi putem spune orice”, a menționat Nicolaescu-Onofrei.

Au fost revizuite și procedurile de selectare a membrilor Consiliului Audiovizualului și ai Consiliului de supraveghere al furnizorului public de servicii media, pentru a asigura o mai bună implicare a societății civile în aceste procese și, implicit, o mai bună reprezentare a interesului public, susțin inițiatorii.

Proiectul acordă o atenție deosebită protecției minorilor în mediul digital. Totodată, este reglementată pentru prima dată activitatea platformelor de partajare a materialelor video. Acestea vor avea obligația de a lua măsuri eficiente pentru a preveni expunerea minorilor la conținuturi care le pot afecta dezvoltarea fizică, psihică sau morală, cum ar fi materiale cu pornografie sau violență excesivă. În același timp, vor trebui să prevină răspândirea conținuturilor care incită la ură, violență sau care încalcă legea penală, inclusiv materiale ce țin de terorism, rasism, xenofobie sau pornografie infantilă.

Un alt obiectiv al proiectului este asigurarea unei finanțări sustenabile și previzibile pentru furnizorii publici de servicii media, pentru a le consolida independența editorială. În acest sens, este prevăzută și posibilitatea ca furnizorul public național să înființeze studiouri teritoriale sau regionale, care să producă și să difuzeze conținut relevant pentru publicul local sau regional, separat de serviciile media principale.

Furnizorii și distribuitorii de servicii media vor fi obligați să publice anual rapoarte detaliate și să notifice Consiliul Audiovizualului în cazul oricărei modificări a structurii de proprietate.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament și în lectura a doua.

‍