Comemorarea victimelor Holocaustului împotrivă romilor, conferință științifică la Biblioteca Națională

Sociologici, antropologi și istorici se vor reuni pentru a aduce în discuție  suferințele romilor în timpul Holocaustului, pericolul urii rasiale și riscurile ideologiilor extremiste. În cadrul conferinței vor fi prezentate și publicații din colecția Bibliotecii Naționale, care reflectă tragica istorie a romilor, cu accent pe suferințele femeilor din acea perioadă.

Evenimentul este organizat de Asociația Etnografică a Romilor în parteneriat cu Biblioteca Națională și are drept scop omagierea victimelor, promovarea drepturilor omului și încurajarea respectului față de diversitate.

Aproximativ 25 mii de romi au fost deportați din România în Transnistria în cel de-Al Doilea Război Mondial. Deportările au fost motivate în primul rând social, dar au avut și un substrat rasial, de purificare etnică, spun specialiști care au studiat persecuția romilor în timpul regimului Antonescu.

Jumătate din romii deportați în Transnistria - teritoriu aflat atunci în administrarea României - au fost copii. Din totalul celor care au ajuns în Transnistria, în 1942-1943, cel puțin 11.000 de persoane nu au supraviețuit foamei extreme, frigului și tifosului.

Numărul romilor exterminaţi, la nivel internaţional, în ceea ce este cunoscut drept Poraimos, sau genocidul romilor, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial variază între zeci de mii şi sute de mii, în funcţie de sursele consultate.

Cercetători precum sociologul Nicolae Furtună și istoricul Marius Turda susțin că motivarea socială a deportărilor - realizate în 3 etape, ascunde însă argumente rasiale, eugenice, prezente în discursul unor structuri ale statului și chiar ale unei părți a elitei intelectuale, încă din anii '30.