Estonia interzice organizaţiilor religioase să menţină legături cu centre sau lideri spirituali din „ţări ostile”


O variantă anterioară a legii a fost adoptată în aprilie, dar nu a fost promulgată de preşedintele Estoniei, Alar Karis, care a apreciat că actul normativ era formulat prea general şi ameninţa libertatea religioasă.
Biserica Ortodoxă Estonă, afiliată Patriarhiei Moscovei, are aproximativ 150.000 de membri în ţara baltică. Ultimul său lider spiritual a fost mitropolitul Evgheni Reşetnikov, căruia autorităţile de la Tallinn i-au revocat permisul de şedere în Estonia, motivând că ar fi susţinut invazia rusă în Ucraina.
Conform noii legi, se poate considera că există o „ameninţare la adresa securităţii, ordinii constituţionale sau publice a Estoniei” dacă un lider religios sau un organ religios promovează activităţi care afectează negativ Estonia sau sprijină un război ori un act terorist.
Aceeaşi lege impune în plus ca membrii organelor de conducere ale organizaţiilor religioase din Estonia să fie rezidenţi legali în această ţară. Şi în celelalte două state baltice foste sovietice, Lituania şi Letonia, care menţin relaţii tensionate cu Rusia, bisericile ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei au fost supuse presiunilor politice pentru a rupe legăturile cu aceasta după invazia rusă în Ucraina.
Astfel, în Letonia, unde 22% din populaţie este de confesiune ortodoxă, Bisericii Ortodoxe i s-a impus prin lege în anul 2022 să devină autonomă faţă de Patriarhiei Moscovei. În Lituania, unde numai 4% din populaţie se declară ortodoxă, Biserica Ortodoxă Lituaniană a rupt legăturile cu Moscova după ce liderii săi au fost excomunicaţi.
.png)
.png)