Iulian Chifu // Marea confuzie a relaționărilor strategice, cu certitudinile UE, NATO și amenințarea rusă Rezultatele Sondajului GLOBSEC

De aceea am crezut util să trecem în revistă principalele evaluări ale cercetării, lucrurile inedite și poziția României în această suită de sondaje și ierarhii naționale din regiune. Astfel, țara noastră este campioană, cu 91%, cea mai mare cotă a noastră din istoria măsurătorilor, în susținerea NATO, are cea mai mare încredere în teoriile conspirației, consumă în proporție de 50% media convenționale dar aceste sunt principala sursă de informații pentru doar 10% dintre români. Lecții de învățat, elemente îngrijorătoare și, în mod dominant, incoerențe, contradicții și confuzii ale cetățenilor din regiune, pentru care Rusia își freacă mâinile.

Apărare, securitate amenințări și relații internaționale

După sondajele din regiune, calibrarea a arătat preocupări pe 4 teme ale populației regiunii: o apărare mai puternică, o pregătire întărită de a face față crizelor și amenințărilor, un angajament crescut pentru reziliență colectivă și o susținere solidă pentru menținerea principiilor democratice la nivelul respondenților, deci caracteristici comune dominante la nivelul regiunii, indiferent de stat. Altfel, în Europa Centrală și de Est s-a înregistrat o lipsă a conștientizării reale a amenințărilor( asta și pentru că nu li se spune de către politicieni, nu-și asumă, mențin dirijarea spre dezvoltare economică și avantaje sociale în locul alocărilor reale spre apărare) o susținere publică importantă pentru investiții în pregătire și apărare, pentru creșterea cheltuielilor militare, pentru extinderea serviciului voluntar ca și pentru programe de contracarare a amenințărilor hibride.

Evaluarea arată că există o dezvoltare a cunoașterii și conștientizării situației reale, o convergență între sentiment public și imperativele reale de securitate ale regiunii. Se poate discuta deschis, mai direct, mai exact, fără panică și exagerări cu populația, de către lideri responsabili, ponderați dar realiști. Acest fapt deschide oportunitatea de a merge spre acțiune. Încrederea în NATO crescută în regiune, Alianța fiind principalul contributor la securitatea europeană. Se menține un sprijin solid pentru apărarea colectivă iar vestea bună este că, cel puțin declarativ, se probează dorința de a-și apăra țara în caz de agresiune. Această creștere înlocuiește apatia, ambivalența și îndeamnă spre o transformare către reziliență civică și maturitate.

Înregistrăm, astfel, în premieră, conștientizarea faptului că apărarea nu e doar responsabilitatea instituțiilor, ci și a societății și a fiecărui individ, pentru că noile amenințări sunt atât de mari și insidioase încât statele nu pot face față singure acestor amenințări fără sprijinul public. Situația sprijinului față de autorități este însă neclar și divers, variind în diferite state și momente de evaluare în funcție de evoluțiile politice interne. Totuși se remarcă perceperea nevoii de a combina planificat reziliența societală, voința politică, angajamentul publicului în apărarea țării, susținerea instituțiilor democratice, inclusiv mass media și organizațiile societății civile.

Principalele rezultate identificate: teme și răspunsuri

1. Întărirea securității și apărării

73% susțin creșterea cheltuielor de apărare

66% creșterea pregătirii naționale prin serviciu militar voluntar

78% vor apăra aliații, pe articol 5

Forțele armate rămân instituția cu cea mai mare încredere

68% sunt gata să-și apere propria țară, în cazul unui atac

2. Rusia este o amenințare percepută, dar incomplet înțeleasă

Amenințările specifice principale rămân manipularea prin social media, consideră 73%, spionaj rusesc, 50%, dependența energetică de Rusia e amenințare, inclusiv în privința petrolului și combustibilului nuclear, nu numai a gazului.

3. China rămâne o amenințare redusă, chiar dacă preocupările specifice sunt în creștere

34% consideră China amenințare de securitate

58% sunt preocupați de achiziții de infrastructură critică și 56% de invetițiile chineze în mass media

Realitatea este că atât prezența, cât și influența malignă a Chinei în regiune, în materie de securitate, a crescut, e mult mai sofisticată, identificabilă doar la studiul detaliilor.

4. Bani, pragmatism și mercantilism versus valori

39% dintre cetățenii statelor din flancul estic sunt de acord cu cooperarea cu statele care aduc beneficii economice, dar

doar 30% ar menține relațiile dacă partenerul comercial ar ataca un alt stat.

5. Societatea și democrația

60% consideră că Guvernul ar trebui să susțină societatea civilă în mai mare măsură

84% susțin democrația, drepturile omului, statul de drept

Teoriile conspirației sunt, însă, în prim-plan și prind în regiune: 47% consideră că elite ascunse controleză afacerile globale 42% cred că forțe ascunse lucrează în secret pentru o lume totalitară globală

Particularități și extreme: singularitatea Ungariei

1. Susținerea pentru NATO:

România e campioană, cu 91%, cea mai mare cotă a noastră din istoria măsurătorilor

Ungaria este doar la 31%, Slovacia la 41%, acestea fiind și singurele state sub majoritatea absolută.

2. Amenințările din Rusia și China

Cehia singura țară cu peste 50% percep amenințarea Rusia și China deopotrivă

Letonia consideră faptul că China nu e nici partener, nici dușman – 26% e amenințare și tot atâta partener; se înregistrează și multă indiferență și necunoaștere. În schimb 59% văd achiziția de infrastructură critică de către China drept amenințare și 50% la fel în cazul achiziției de mass media.

Bulgaria este singura țară în care Rusia e amenințare doar pentru 30% și acțiuni concrete ale Rusiei sunt considerate amenințări în proporție de 45%, cu precădere zona hibridă concretă.

Polonia vede Rusia amenințare în proporție de 86%, dar doar 67% identifică amenințări specifice venind de la Rusia. Rămâne în vârful sentimentelor antagoniste față de Rusia.

Slovacia consideră Rusia amenințare în proporție de 50%(față de doar 20% înainte de război) și 32% dintre cetățenii slovaci o consideră partener(în creștere, sub 50% înainte de război)

3. Informația – clasic versus social media

Slovacia – doar 20% dintre slovaci cred în informația media clasică, 25% iau informația de la rude și prieteni personali. Social media rămâne dominantă

Ungaria e și ea o extremă, cu 63% dintre unguri care își iau informațiile din social media, cea mai mare proporție a regiunii(asta și din cauza controlului media clasică pe linie guvernamentală și de partid)

În România, 50% au încredere în media mainstrem, deși o utilizează doar în proporție de 10% ca sursă principală de informații, cel mai jos procent din UE. Tot aici se înregistrează cea mai mare încredere în teoriile conspirației, 57%

4. Încrederea în autorități

Lituania înregistrează cea mai mare încredere(și e singurul stat din regiune în această postură) în guvern și propriile instituții: 85% lituanieni susțin democrația, 45% au încredere în guvern(creștere de la 33% într-un an), 29% au încredere în parlament. Aceasta e o vulnerabilitate în privința rezilienței societale și naționale.

5. Alianțe nesigure

Două state baltice au înregistrat incertitudine publică sau schimbare de alianțe.

Estonia, cu doar 29% văd SUA în primii doi parteneri de securitate, în scădere de la 44%. Germania a scăzut de la 45% la 28%. 25% nu știu cine e partenerul de securitate cel mai important, cel mai mare procent înregistrat în regiune la această categorie.

Letonia înregistrează susținerea pentru SUA ca principal partener, dar aceasta a scăzut de la 50% la 27%, Germania la fel, de la 56% la 41%. Au crescut Marea Britanie și Franța(încredere dublată într-un an, la 30%). Dar pentru letoni, SUA a crescut ca amenințare de securitate de la 16% la 29%, cea mai importantă creștere din regiune.

6. Raportarea la Ucraina:

În Polonia, a scăzut susținerea pentru Ucraina, 48% merg pe susținere totală militară față de 91% acum un an. 40% văd avantaje economice din apartenența Ucrainei la UE, 77% identifică probleme pentru fermierii europeni prin abundența de produse ieftine ucrainene.

În Ungaria, 48% dintre cetățeni consideră că Ucraina trebuie să dea teritoriu pentru pace, cel mai mare procent, iar 33% sunt de acord cu intrarea în UE,  și 37% cu intrarea în NATO a Ucrainei, aproape cele mai mici scoruri.

În Bulgaria, doar 34% consideră că NATO trebuie să dea ajutor Ucrainei pentru a câștiga războiul și sub 33% că intrarea în NATO și UE ar fi benefică Bulgariei, cele mai joase scoruri din regiune.

7. Pragmatism și principialitate

România s-a singularizat în materie de relație între pragmatism și principii: 49% dintre respondenți consideră că ar trebui menținute relații cu statele autoritare, chiar dacă declanșează războaie cu vecinii. Dacă aceste relații aduc beneficii economice și sociale, procentul crește la 55%. Ambele procente sunt cele mai mari în această materie din regiune, România fiind și singurul stat cu asemenea susțineri majoritare!

România în sondaje

Am spicuit și rezultatele României înregistrate la diferitele întrebări din sondaj:

Trebuie crescute cheltuielile pentru apărare, pentru modernizarea armatei consideră 86%, locul 2 după Polonia

Serviciu militar voluntar trebuie crescut spun 83%(locul doi după Polonia)

Sunt gata de a-și apăra țara în caz de atac 76% dintre români, situându-se undeva la mijloc, după Polonia, Cehia, Ungaria.

În ceea ce privește încrederea în forțele armate actuale, Romîânia se situează tot  la mijloc, cu 78%, după Polonia, Cehia și Letonia. Încrederea în Poliție este la 66%, în a doua jumătate a clasamentului, cu Cehia și Estonia pe primele locuri.

Încrederea în capacitatea de descurajare a NATO este la 75% la români, situându-se în a doua jumătate(Ungaria și Polonia pe primele locuri)

Susținerea apărării colective este de 77%, din nou în a doua jumătate a clasamentului, protagoniste fiind Polonia, Cehia și Ungaria.

NATO e organizație agresivă, un instrument de dominație al SUA asupra altor state, e afirmație crezută în proporție de 39% în România, locul 3 după Bulgaria și Slovacia, în creștere de la 29% în 2020.

Susținerea militară a Ucrainei - 43% optează pentru sprijin militar complet, 74% pentru livrare echipamente și arme. La coadă e Bulgaria, Slovacia și Ungaria, cu România în a doua jumătate a acestui clasament. Campioane sunt statele baltice, Cehia și Polonia.

Livrarea de echipamente va prelungi războiul e considerată adevărată de 62% dintre români și 53% consideră că acest fapt va provoca Rusia. România e pe locul doi după Slovacia la susținerea narativelor acestea.

Altfel, Ucraina e normal să reacționeze la agresiune spun 60% din respondenți români, situându-se la mijlocul clasamentului, după baltici și Polonia. Iar teritoriul ar trebui să fie predat contra pace spun 45% și resping alți 45% din respondenți în România, Slovacia și Ungaria depășindu-ne aici. Totuși prezența Ucrainei în UE ar fi benefică pentru 52% dintre români – pe podium, după Lituania și Letonia. Și 41% consideră același lucru în cazul NATO, România fiind tot pe același podium. Dar produsele agricole ieftine afectează fermierii cred 75% dintre români, pe locul doi după Polonia.

Românii sunt campioni în ceea ce privește opinia despre nevoia apartenenței la UE, cu 91%, în creștere de la 83% într-un an. UE dictează statelor ce să facă acceptă ca adevărat 61% dintre români, cifră în scădere de la 71%, dar care ne plasează pe podium, după Bulgaria și Lituania.

Cel mai important partener al statelor rămâne SUA, cu 40%, al treilea an de scădere, urmată de Marea Britanie, 23% în creștere, Germania, 49% în scădere și Franța 23% în creștere, cu Rusia la 15%. România e pe locul doi în aprecierea SUA ca partener, după Polonia, cu 56%, 37% dintre români susțin Germania pe primul lor, penultima susținere din regiune pentru acest partener, și susțin de pe prima poziție ca partener strategic Franța, cu 32%. SUA apare ca amenințare pentru 17% dintre români, în creștere, cu o Românie din nou la coada podiumului acesta. Cei mai preocupați rămân slovacii, 35%, letonii și bulgarii.

În privința Rusiei, doar 7% dintre români susțin că e un partener, totuși peste polonezi, lituanieni și letoni. Campioni sunt bulgarii cu 36%, urmați de slovaci și unguri. Rusia e amenințare pentru 64% dintre români, la mijlocul clasamentului după Polonia, baltici și Cehia.

Iar în cazul Chinei, suntem pe ultimul loc în a considera că ne sunt parteneri, cu doar 5%, campioană fiind Ungaria cu 22%, urmată de Bulgaria și Slovacia. China e amenințare pentru 27% dintre români, în topul negativ, dar la capitolul amenințărilor specifice ajungem la 48%, tot în podiumul de la coada clasamentului.

‍