Iulian Chifu // Putin pregătește Rusia pentru recesiunea ce vine

Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) era cu precădere rezervat demonstrării faptului că Rusia nu este izolată, atragerii de investiții străine și mesajelor de propagandă pe care Rusia lui Putin le lansa. Pentru prima dată în acest an, la 20 iunie, lucrurile au luat o altă turnură, una realistă: Rusia e în recesiune și situația economică nu mai are resurse de a se îmbunătăți dacă nu se oprește războiul și cheltuielile legate de război, iar recuperarea va fi dură și costisitoare. Dincolo de celebra declarație emfatică a lui Putin potrivit căreia acolo unde pune piciorul soldatul rus e teritoriul Rusiei, în mod tradițional, Putin a început să recunoască public, cu jumătate de gură, că situația economică e gravă și a lăsat experții săi și oficialii să dezbată în mod concret nivelul prăbușirii economice a Rusiei. O formă de pregătire a raportului pe trimestrul doi al scăderii economice și a recesiunii ce se anunță.

Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei: creșterea din rezerve s-a încheiat.

Omul cel mai important în menținerea echilibrelor economice și financiare ale Rusiei este guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina. Tehnocrat cu o pregătire excepțională, guvernatoarea a fost nu o dată sub tirurile critice ale grupurilor din jurul lui Putin, dar a fost protejată, sau chiar întoarsă din drum de la demisie de către Putin însuși. Deși nunațată și nici pe departe critic al sistemului, Nabiullina este celebră pentru că spune deschis ceea ce crede despre economia rusă și astfel este considerată o referință credibilă la nivel internațional. Cu atât mai mult anul acesta, când Putin a permis dezbaterea deplină și expunerea riscurilor, ba chiar a situației economice dificile a Rusiei pentru a pregăti anunțul la sfârșitul trimestrului, care ar putea fi scăderea economică și poate anunța recesiunea din septembrie.

Elvira Nabiullina a subliniat că Rusia și-a epuizat resursele și spațiul pe care l-a avut la îndemână și care a ajutat-o să mențină creșterea economică în anii trecuți, în ciuda războiului. Soluția ar fi doar inventarea unui nou model economic. “În ultimii doi ani, am putut avea rate de creștere economică relativ înalte. Șomajul a scăzut semnificativ, am utilizat forța de muncă din rezerva noastră și multe companii au ajuns să se confrunte cu deficitul forței de muncă. Am folosit la maximum capacitatea de producție neutilizată până astăzi. Companiile străine occidentale au ieșit de pe piață și au lăsat nișe pe care am reușit să facem substituirea importurilor. Resursele Fondului Național de Bunăstare al Rusiei au fost cheltuite pentru investiții iar sistemul bancar a asigurat fundamentul împrumuturilor lejere.”

“Totuși creșterea în economie a avut loc, în timp ce producția și oferta a scăzut în mod substanțial. De aici s-a petrecut supraîncâlzirea și inflația,” a mai susținut Nabiullina. Astăzi economia rusă a slăbit și mai mult din cauză scăderii prețurilor petrolului, a constrângerilor bugetare și a creșterii datoriei corporative. Situația este complicată de lipsa forței de muncă, o monedă internă slăbită și rata dobânzilor ridicată. Potrivit Elvirei Nabiullina, guvernul rus a epuizat deja resursele accumulate anterior, inclusiv Fondul de Bunăstare Națională, una dintre rezervele sale financiare suverane, și a crescut împrumuturile din bănci. “Toate acestea au dat economiei un impuls, dar pe termen scurt, dar cum resursele nu mai există, avem nevoie să începem să ne gândim la un nou model de creștere economică. Desigur asta va implica tranziția la o nouă paradigmă tehnologică.”

Creșterea productivității muncii și diversificarea economiei sunt, de asemenea, ținte pe termen lung și de dată veche pentru Rusia. “Trebuie doar să ne mișcăm hotărât în această direcție.” Dacă Președinte Băncii Centrale a Rusiei a insistat pe "resursele libere" care includeau forța de muncă, capacitățile de producție libere, substituția importurilor și elementele lichide ale Fondului Național de Bunăstare sau capitalul de rezervă al băncilor, ea a subliniat clar că aceste surse de injecție de fonduri și resurse de tot felul nu mai există. Deși presată de govern să reducă rata dobânzilor, Nabiullina a coborât doar un procent, de la 21 la 20%, un pas care oricum riscă să afecteze perspectiva stabilității bancare.

Maxim Reshetnikov, Ministrul Dezvoltării Economice: Rusia e în pragul recesiunii

Cel mai clar a fost ministrul Dezvoltării Economice a Rusiei, Maxim Reshetnikov, care a afirmat explicit faptul că “Rusia este pe marginea recesiunii, ceea ce urmează depinde de deciziile pe care le luăm acum”. “Dacă ne raportăm la actualul sentiment al lumii afacerilor și la indicatorii operaționali, se pare că deja suntem în tranziția spre recesiune. Nu spun că am ajuns acolo sigur, dar riscurile sunt tangibile”, a declarat el în timpul Forumului de la Sankt Petersburg. Recesiunea intervine atunci când indicatorii precum PIB-ul, nivelul producției industrial, veniturile reale ale gospodăriilor intră în declin cel puțin două trimestre la rând. Până acum, PIB-ul Rusiei a crescut cu 1,4% față de anul trecut în primul trimestru, o scădere de la 4,5% în ultimul trimestru al lui 2024. Frânarea accentuată a alarmat experți și oficiali deopotrivă, anunțând recesiunea ce vine.

Ministrul Reshetnikov a declarat, pesimist, la Forumul de la Sankt Petersburg: “Potrivit datelor, economia s-a răcit chiar acum, da. Dar să nu uităm că toate datele vin din urmă și reflectă o situație trecută. Pe baza sentimentului mediului de afaceri de azi, se pare că suntem deja pe marginea tranziției spre o recesiune.” Chiar dacă a insistat că vara urmează răcelii din economie, iar guvernatoarea Nabiullina a insistat că e doar “o revenire din supraîncălzirea economiei ruse”, sentimentul recesiunii iminente nu a fost îndepărtat de către nici un oficial și nimeni nu mai vorbește despre creștere economică în Rusia.

Andrei Kostin, CEO al celei mai mari bănci ruse, VTB, a susținut, de exemplu, că nu vede semne de recesiune economică, dar a recunoscut răcirea economiei spre îngheț sau chiar glaciațiune. Preocupările majore rămân rata dobânzilor și costurile împrumuturilor pentru economia rusă, din partea mediului de afaceri. Kostin a prezis o creștere modestă de 1,5% anul acesta pentru economia Rusiei, față de 2,5% din partea lui Reshetnikov și între 1 și 2% estimarea Băncii Centrale. Nici o contradicție, însă, în aceste estimări cu recesiunea economică. Din contra, experții de la Centrul de Analiză Macroeconomică pe termen scurt, aflat în subordinea Kremlinului, anunță deja recesiunea vizibilă în sectoarele industriale care nu sunt influențate de cheltuielile militare sau legate de război. Industria civilă a scăzut în primul trimestru al anului cu 0.8% în fiecare lună.

German Gref: Rata de schimb oficială e departe de nivelul de echilibru de peste 100 ruble dolarul

În marja forumului de la Sankt Petersburg, banca Sberbank a găzduit un mic dejun de lucru tradițional, la 20 iunie. Atunci CEO-ul German Gref a insistat pe problemele economiei ruse. Gref a caracterizat situația drept “o furtună perfectă”, din cauza a numeroși factori nefavorabili care se constituie în frâne directe în fața creșterii economice. El a avertizat că profitabilitatea afacerilor este în declin major pentru cea mai mare parte a companiilor din cauza inflației mari și a ratelor dobânzilor. Gref a criticat rata cheie a Băncii Centrale de 20% susținând că aceasta crează probleme de rambursare întreprinderilor dintre care unele nu dețin deajuns cash flow pentru a funcționa și a atrage împrumuturi. Iar efectul se duce în lanț către companii care nu au deloc împrumuturi, mai susține Gref.

Un alt factor important criticat de Gref și parte a acestei furtuni perfecte anunțate este rubla puternică, care afectează negativ veniturile exportatorilor ruși și crește deficitul guvernamental. Un echilibru al ratei de schimb de astăzi, care ar stabiliza situația economică, s-ar situa undeva “la peste 100 de ruble dolarul”, nicidecum la nivelul actual de 78–79 ruble un dolar american. La 20 iunie, rata de schimb oficială a fost de 78.48 ruble dolarul, cu 23.3 kopeici mai jos decât cursul din ziua precedentă. În fapt, moneda rusă a demonstrat în tot anul 2025 o dinamică ciudată cel puțin, respectiv o întărire față de dolar între ianuarie și aprilie, cu 38%, fiind cotată de către Bloomberg drept cea mai performantă monedă a lumii, chiar dacă situația depășirii nivelului de 100 ruble dolarul anterior și apoi tangajul din nou în jos nu poate fi explicată economic decât prin intervenție cu resurse suplimentare, care spoliază rezerva Băncii Centrale.

Nici critica la adresa lui German Gref nu a fost convingătoare. Andrei Gangan, directorul de politică monetară a Băncii Centrale, a susținut că rata de echilibru este rezultatul între cerere și ofertă a monedei pe piața de schimb a valutelor: “Rata pe care o vedem acum e cea de echilibru. Reflectă situația obiectivă a economiei, chiar dacă nu se aliniază opiniilor și dorințelor experților”, a susținut el. Gangan a făcut observația că rubla ar fi atractivă din cauza ratei de schimb mari a Băncii Centrale care atrage investitorii în ruble, facilitează întărirea în continuare a monedei naționale ruse și încetinește inflația. “Toți beneficiază de o inflație scăzută, atât cetățenii, cât și afacerile,” mai susține el. Totuși Gangan a recunoscut problema exportatorilor, dar a insistat pe obiectivul reducerii inflației pentru cetățeni.

Anton Siluanov, Ministrul Finanțelor: 1,5% deficit, în ciuda creșterii taxelor

Și Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov a susținut această percepție a unei prăbușiri spre recesiune, numind situația actuală a Rusiei drept una “cu turbulențe serioase”. Bugetul a înregistrat un deficit în prima parte a anului iar acest fapt anunță o situație problematică mai departe. De asemeena, Siluanov a fost de acord cu Gref că politica fiscală și monetară a Rusiei sunt în defazaj față de realitatea economică de astăzi. Guvernul nu are planuri pentru a introduce noi schimbări în sistemul de taxare al statului, chiar dacă bugetul federal întâmpină probleme reale în a fi realizat.

“Nici bugetul nu este o excepție de la depresia economică anunțată. Și el se confruntă cu turbulențe serioase. Am discutat despre taxe anul trecut și am căzut de acord să nu atingem structura lor actuală. A fost decizia potrivită atunci, și taxele sunt un instrument important pentru a asigura predictibilitatea politicilor noastre”, a subliniat Siluanov. Ministrul Finanțelor al Federației Ruse a subliniat un număr de măsuri care ar putea ajuta să mențină stabilitatea financiară. Este vorba, în primul rând, despre “mai multă modestie în ambițiile guvernamentale.” Apoi trebuie o politică fiscală și monetară corelate. “Ceea ce vedem acum este, în mare măsură, rezultatul lipsei de coordonare,” mai susține el, lăsând greutatea sarcinii, ca de obicei, pe umerii Băncii Centrale, o formulă clasică a Guvernului rus de a declina din responsabilitatea situației conomico-financiare pe seama Guvernatoarei Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, etern țap ispășitor.

Ministrul Finanțelor a mai avertizat că bugetul federal ar trebui să evite asumarea a prea multe “riscuri impredictibile.” “În anumite zone, statul a asumat întreaga responsabilitate relativă la rata dobânzilor. Nu astfel ar trebui să se întâmple lucrurile,” a mai adăugat el. Și German Gref a intervenit în această discuție: “Vedem intrarea bugetului într-o criză susținută și, până la sfârșitul anului, e clar că Ministerul Finanțelor va avea nevoie să găsească noi surse de finanțare, cel mai probabil noi împrumuturi de pe piață,” a subliniat el.

Potrivit Ministrului Finanțelor, bugetul are un deficit de 3.393 trilioane de ruble (circa 43.2 miliarde de dolari), sau circa 1.5 % din PIB între ianuarie și mai 2025. Asta în condițiile în care, de la începutul anului, Rusia a introdus un impozit progresiv cu cinci trepte, de 13,15,18,20 și 22%, pe baza veniturilor. Ar fi vorba despre “justiție socială”, iar modificările nu afectează decât vreo două milioane din cei 64 milioane de salariați ai Rusiei, deci cam 3,2% din forța de muncă.

În ciuda sancțiunilor economice, economia rusă a crescut în 2023-2024, pe baza cheltuielilor masive în zona militară și nevoilor de război. Dar economiștii au avertizat de luni întregi că vine o frânare majoră a economiei ruse, mai ales după cea mai mică creștere înregistată în primul trimestru din acest an, pentru că investiția masivă în industria de apărare nu mai e suficientă pentru a menține creșterea economiei ruse și nu reflectă creșterea reală a productivității muncii. Apoi prețul petrolului a fost limitat la 60 de dolari barilul, fapt care a costat economia 150 miliarde de dolari în venituri anuale, care s-a adăugat pierderii pieței lucrative europene de gaz. Gazprom a raportat cele mai mari pierderi, deși multe dintre cele reale sunt ascunse încă, iar în întregul sector energetic, doar compania petrolieră de stat Rusneft și cea privată Lukoil nu au dificultăți financiare majore.

Vladimir Putin: stagnarea și recesiunea nu trebuie să se întâmple în nici un caz

În acest context, reacția președintelui Vladimir Putin a fost una relativ împăciuitoare, nicidecum combativă și dură la adresa oamenilor din administrația sa care au anunțat recesiunea. Astfel, Putin a ales să implore ocifialii săi să nu lase Rusia să cadă într-o recesiune “în nici un caz”. Kremlinul susține că asta era de așteptat după doi ani de expansiune economică rapidă, bazată pe cheltuieli militare majore pentru finanțarea campaniei din Ucraina, iar majoritatea oficialilor, inclusiv ministrul economiei au anunțat ce urmează. “Unii specialiști și experți au insistat asupra riscurilor stagnării și chiar a recesiunii, Asta nu trebuie lăsat să se întâmple în nici un caz”, a susținut Putin. “Trebuie să urmăm politici bugetare, de taxare și monetare bine gândite și competente,” a mai susținut el.

Putin a continuat să privilegieze menținerii fațadei unei stabilități economice deși urmează politici suicidare, care determină, în fapt, instabilitatea. El a respins ideea creșterii datoriei și a insistat și că nu se pune problema ca economia Rusiei să se bazeze doar pe vânzarea de materii prime, fiind o chestiune a trecutului, și susține că Rusia a crescut exporturile de produse altele decât petrol și gaz. Tot el insistă că inflația a scăzut la 9,.6% în 16 iunie și că așteaptă o scădere a inflației la 7% până la finalul anului 2025. Putin a subliniat, de asemenea, nivelul redus al șomajului, la 2,3% stabilizat din octombrie 2024, chiar dacă nu a vorbit despre lipsa forței de muncă care cauzează această rată redusă, spre deosebire de propriul său discurs de anul trecut, la aceeași reuniune, când se plângea de lipsa forței de muncă, cu precădere înalt calificate. Așa cum nu a reamintit aici despre eforturile sale de a atrage migranți pentru a compensa lipsa forței de muncă, în ciuda nivelului mare de inacceptabilitate al migranților în rândul rușilor.

Intenția de a sublinia stabilitatea economiei și recursul la situația inflației, plasată sub 10%, este mai degrabă neconvingătoare, mai ales că evaluarea o situează, în mod real, la 20%, cam acolo unde este rata dobânzii Băncii Centrale. În plus, rapoartele privind consumul intern al Rusiei notează creșterea abruptă a prețurilor la alimente, inclusiv cartofi și unt. În plus, există efecte secundare a ratei dobânzii de 20% în privința sectoarelor industriale nefinanțate de la stat. Așa se face că Servestal, compania de oțeluri care ar trebui să meargă din plin, susține că există riscul închiderii facilităților de producție din cauza cererii reduse și a ratelor dobânzilor crescute. În plus, continuă presiunile Kremlinului către Banca Centrală pentru a reduce prematur rata dobânzii și mai apoi pentru a menține fațada unei economii stabile, chiar dacă efectul grabei ar putea fi exact contrar.

Soluția lui Putin: amestecarea economiei civile cu cea de război

Nici Putin nu a scăpa metehnei politicienilor de a se implica în afacerile băncii sau a economiei. Astfel, Putin încearcă să distorsioneze realitatea, pretinzând faptul că investițiile în baza industrială de apărare nu are influență asupra sectoarelor economiei civile. El a insistat pe înregistrarea unei creșteri economice de peste 4% în ultimii doi ani, dar și că această creștere nu se face doar pe seama prețurilor petrolului, gazelor sau a investițiilor în industria de apărare, ci că și agricultura, construcțiile, logistica, finanțele și tehnologia informației sunt sectorare care au crescut în această perioadă ca efect al cererii și investițiilor guvernamentale.

În septembrie 2024, bugetul federal al Rusiei alocase pentru 2025 13,5 trilioane de ruble (adică circa 145 miliarde de dolari) pentru cheltuieli către "Apărarea Națională" și alte 3.5 trilioane de ruble (37 miliarde de dolari) către "Securitatea Națională," adică mai bine de 41% din cheltuielile guvernamentale pentru 2025. Spre comparație, același buget a alocat 6.4 trilioane de ruble (69 miliarde de dolari) către capitolul "Politici Sociale" o probă nu numai de disparitate, cu cheltuieli de apărare mai mari decât cele sociale, ci chiar de trei ori mai mari dacă comparăm cele două bugete, cel pentru securitate și apărare cu cel social sau investițiile în industria de apărare cu cele în sectoarele civile ale economiei.

Soluția propusă de Putin a fost aceea de a integra și mai mult industria civilă cu cea militară și sectoarele de apărare pentru a câștiga în inovație și în privința produselor cu dublă utilizare. El a susținut că creșterea investițiilor militare a adus profituri de mai multe ori mai mari decât în alte sectoare prin crearea de echipamente și armament noi și a cerut imperativ ca Rusia să nu mai împartă companiile între cele civile și cele militare. Putin a cerut implementarea mai rapidă a inovațiilor din sectorul civil în industria de apărare a Rusiei. Astfel, el a cerut reducerea intervalului de timp de la formularea unei idei la implementarea sa și a cerut comandanților militari și șefilor întreprinderilor militare să se implice mai mult în procesele de producție.

În mod particular, Putin s-a referit la drone, despre care a susținut – probabil din propria experiență în războiul din Ucraina – că sunt cele mai eficiente mijloace de distrugere a echipamentului militar masiv și costisitor. Președintele rus consideră că în această zonă Rusia poate crește eficiența pentru a soluționa problemele industriei de apărare de astăzi. Pe aceeași direcție, a insistat și pentru investițiile în inteligența artificială ca element de dezvoltare al sectoarelor civile ale economiei. Rusia lucrează deja la integrarea a.i. și machine learning în funcționarea și operarea dronelor în linia întâi. Rusia a făcut un efort important pentru a centraliza unitățile de drone ruse și producția de drone la final de 2024, dar evoluția și adaptarea producției de drone în Ucraina și integrarea sectoarelor private în industria de război și testarea în linia întâi i-a dat noi idei de soluții și pentru economia civilă rusă. Totuși impactul are loc în timp și nu e de dimensiunea necesară unui salt tehnologic major, care să impulsioneze economia civilă obosită a Rusiei.

‍