Justiţia UE anulează decizia Comisiei Europene care autoriza Ungaria să subvenţioneze construcţia de reactoare nucleare ruseşti

Comisia Europeană „ar fi trebuit să verifice dacă atribuirea directă a contractului (...) unei întreprinderi ruse” este „conformă cu normele UE privind achiziţiile publice”, a arătat Curtea în hotărârea sa.

În 2017, Comisia a aprobat ajutorul acordat de statul maghiar companiei ruse Nizhny Novgorod Engineering, căreia i-a încredinţat extinderea centralei nucleare de la Paks. A fost susţinută atunci de Republica Cehă, Franţa, Polonia, Slovacia şi Regatul Unit.

În schimb, Moscova promitea să acorde Budapestei un împrumut pentru finanţarea a 80 % din lucrările pentru cele două reactoare care urmau să se adauge celor patru deja existente.

Cu toate acestea, Austria a contestat decizia de aprobare a Comisiei, iar Curtea i-a dat dreptate joi. Decizia nu era „suficient motivată”, deoarece nu permitea „înţelegerea motivelor specifice care au determinat” Ungaria să încredinţeze direct acest contract Rusiei fără o licitaţie publică.

În 2014, Ungaria a semnat un acord prin care oferea contractul Rusiei, stabilind o perioadă de 30 de ani de confidenţialitate pentru acest contract în valoare de 12,5 miliarde de euro. Rusia se angaja să acorde un credit de 10 miliarde de euro. La rândul său, Ungaria trebuia să furnizeze o sumă suplimentară de 2,5 miliarde de euro din propriul buget.

În 2023, guvernul maghiar a anunţat, fără a aştepta decizia CJUE, începerea iminentă a lucrărilor de construcţie, sperând ca reactoarele să fie puse în funcţiune în 2030.

Ministrul maghiar al afacerilor europene, Janos Boka, a declarat joi că decizia CJUE nu pune în discuţie continuarea lucrărilor. „Întrucât instanţa nu a judecat ca fiind ilegale regimul de ajutoare de stat sau procedura de atribuire a contractelor publice (ci avizul dat de Comisia Europeană - n.r.), nu există niciun obstacol juridic în calea continuării investiţiei conform calendarului existent”, a declarat el jurnaliştilor.