R. Moldova și Elveția au semnat un Acord privind confiscarea bunurilor ilicite. Vila lui Plahotniuc, vizată de autorități

DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
Social
Ministerul Justiției și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare au semnat Acordul privind implementarea primei faze a Proiectului „Sprijinirea Republicii Moldova în confiscarea și recuperarea bunurilor infracționale (CRESTA)”.
26.9.2025 12:32
26.9.2025 19:31
Deschide md
Social

Astfel, Elveția va sprijini instituții precum ARBI și Procuratura Generală prin oferirea de expertiză în dosare, instruiri pentru magistrați și sprijin în aplicarea eficientă a legislației în domeniu. Ministerul Justiției va avea rolul de coordonare a activităților.

Proiectul, cu o durată de patru ani, urmărește dezvoltarea mecanismelor de identificare, confiscare și recuperare a bunurilor provenite din activități ilegale, astfel încât resursele obținute să fie direcționate către proiecte de interes național și în beneficiul societății.

După semnarea acordului, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că acest proiect sprijină angajamentele Republicii Moldova în construirea unei justiții corecte:

„Acest proiect vine exact în sprijinul angajamentelor noastre naționale privind asigurarea funcționării mecanismelor de identificare, confiscare și recuperare a bunurilor infracționale și, respectiv, repararea prejudiciilor cauzate statului și cetățenilor. Colaborarea cu Elveția și expertiza recunoscută a ICAR ne va oferi nu doar suport tehnic, ci și încredere că putem construi o justiție eficientă și orientată spre rezultate”.
Ce presupune Acordul dintre R. Moldova și Elveția

Acordul „CRESTA” cu Elveția reprezintă un angajament de sprijin în confiscarea și restituirea bunurilor provenite din infracțiuni. În cadrul acestui proiect vor fi oferite: expertiză, instruiri pentru magistrați, susținere instituțională și asistență în implementarea legislației.

De asemenea, vor fi create și îmbunătățite mecanisme legislative, cum ar fi:

  • posibilitatea confiscării bunurilor echivalente, atunci când bunul inițial nu poate fi confiscat;
  • confiscarea bunurilor transferate către terți;
  • confiscarea bunurilor dobândite în perioade relevante înainte sau după săvârșirea infracțiunii.
Implicații pentru persoanele vizate și pentru stat

Persoanele care dețin bunuri fără justificare legală riscă să le piardă prin confiscare, chiar dacă acestea au fost transferate către alte persoane (terți) pentru a evita aplicarea măsurilor.

Dacă bunurile se află în străinătate sau într-un stat cooperant, Republica Moldova poate solicita asistență internațională — inclusiv pentru schimb de informații, recunoașterea reciprocă a deciziilor judiciare și punerea în aplicare a sechestrului.

Cazul Plahotniuc

Amintim că, în 2023, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) anunța că au fost puse sub sechestru mai multe proprietăți ale lui Vladimir Plahotniuc în Franța, România și Elveția:

Potrivit celor constatate, bunurile mobile și imobile ar fi rezultat din banii sustrași din sistemul bancar al Republicii, iar pentru a asigura recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiuni, procurorii au insistat pe instituirea sechestrului asupra proprietăților acestuia din țară și din afara ei”, se menționa în comunicatul instituției.

Pe 28 iunie 2023, autoritățile elvețiene au adoptat sancțiuni și restricții privind accesul și tranzitul în țară pentru cinci persoane, în contextul unor acte de „subminare” a stabilității în Republica Moldova.

Prin aceste măsuri, Elveția s-a raliat sancțiunilor impuse anterior de Uniunea Europeană împotriva:

  • Vlad Plahotniuc,
  • Ilan Șor,
  • Marina Tauber,
  • Gheorghe Cavcaliuc,
  • Igor Ceaika (cetățean rus, co-fondator al Uniunii moldo-ruse de afaceri condusă de Igor Dodon).

Printre sancțiuni s-au numărat și înghețarea conturilor și a proprietăților acestora în Elveția.

Ce se știe despre vila lui Plahotniuc din Elveția

Una dintre primele mențiuni din presă despre vila din Elveția a familiei Plahotniuc datează din primăvara anului 2018. Jurnaliștii de la RISE Moldova au publicat atunci o investigație privind vilele din străinătate ale fostului lider al PD.

Potrivit investigației, „imperiul imobiliar” al lui Plahotniuc din afara țării cuprindea mai multe proprietăți care nu apăreau în declarațiile sale de avere, acestea fiind ascunse prin firme paravan sau interpuși. Cele patru vile identificate în 2018 valorau, în total, peste 30 de milioane de euro.

Vila din Elveția se află într-o suburbie a orașului Geneva, pe malul lacului Leman. Are o suprafață de aproximativ 450 m² și un teren de peste 5.000 m², cu ieșire directă la lac.

Această proprietate a devenit subiect de litigiu în instanțele din Republica Moldova. Potrivit unui articol publicat de Mold-Street, vila evaluată la 32 de milioane de franci elvețieni a rămas sub sechestru, după ce Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților lui Plahotniuc privind strămutarea cauzei.

Cuvinte cheie:
Nu a fost găsit nici un cuvânt cheie.
Distribuie articolul:
Fii la curent cu ultimile știri pe pagina noastră de Telegram
Abonează-te la
Deschide.md