România – ţinta unor atacuri cibernetice și de dezinformare din partea Rusiei. Precizările lui Nicușor Dan și ale procurorului general

El a explicat că atacatorii au combinat loviturile cibernetice asupra unor instituții cheie cu o campanie online agresivă realizată prin inteligența artificială, scrie Digi24.ro.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opinii publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei”, a spus procurorul șef al României.

Această campanie s-a manifestat prin atacuri cibernetice şi măsuri de destabilizare a ordinii publice. „Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului. Pe acest palier s-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, a mai spus procurorul general.

România se află în continuare în vizorul unei agresiuni hibride căreia trebuie să-i facă față, a avertizat el.

„Trebuie să avem în vedere faptul că începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a unui candidat independent (Călin Georgescu, n.r.)  și au creat un climat de panică la nivelul societății. Această creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se însă în mod sistematic, prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură, generate prin intermediul inteligenței artificiale.

Acest tip de narative și modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și în alte state precum Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă proruse. În ultimul rând, la nivelul rețelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la ură, la acțiuni violente, inclusiv împotriva autorităților, majoritatea amenințărilor fiind conturate în jurul ideii de revoltă generală, mesajele conținând sintagme care exploatau sentimente nostalgice, ele făcând majoritar trimitere la Revoluția din decembrie 1989”, a spus Florența.

El a explicat că, în spatele hashtagului #revoluție, „au fost viralizate o întreagă gamă de mesaje de acest tip, incitatoare la ură și la violență în preajma primul lui tur al alegerilor prezidențiale”. Este un hashtag „lansat undeva din infrastructura rusă de pe canale de Telegram. El este ulterior viralizat printr-o întreagă infrastructură de sprijin”, a spus Florența.

„El este asociat în mod automat cu două dintre hashtag-urile fostului candidat independent și ajunge la un vârf de viralizare la peste 1.800.000 de vizualizări zilnic și la 176 de videoclipuri postate zilnic, toate cu același tip și cu același variantă de mesaj. Analizele efectuate au arătat că, începând cu 27 noiembrie, s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare care asigură legătura dintre comunitatea prorusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste și conspiraționiste. Au fost identificate astfel narative prin care este promovat candidatul la nivelul a peste 40 de grupuri de acest tip și au totalizat peste 1.300.000 de membri”, a spus Florența.

„Toate aceste acțiuni de promovare a conținutului instigator la ură relevă un comportament artificial. Se conturează astfel ipoteza certă a influențării spațiului informațional în vederea amplificării unor stări de nemulțumire, valorificabile apoi prin generarea de acțiuni stradale de amploare”, a spus procurorul.

Florența a vorbit și despre ferme de troli care participă la răspândirea acestor mesaje. „Vorbim de conturi false, cele care imită un cont oficial și care se pretind utilizatori autentici și rețele întregi de boți. Aceștia sunt instrumente prin care se amplifică artificial vizibilitatea unui anumit conținut, fie prin comentarii, fie prin clickuri. Și, desigur, o rețea de influenceri cooptați, care nu fac decât să replice unele dintre narativele în favoarea federației. Toate plecând de la un conținut viral simplu, emoțional și mai ales ușor de distribuit”, a spus el.

„Pe parcursul investigațiilor derulate au fost identificate patru companii cu legături certe în Federația Rusă, care, atât anterior, cât și în perioada premergătoare scutinului electoral din 2024, au derulat activități informaționale prin dezvoltarea și susținerea unor sisteme informatice complexe - site-uri create pentru distribuirea de conținut malițios, pagini de social media care prezintă un comportament neautentic, coordonat și mai ales conținut generat cu inteligența artificială. În cadrul acestui ecosistem a fost identificată o rețea amplă de site-uri al căror trafic a fost determinat de reclame promovate în majoritatea cazurilor de patru companii cu legături certe în Federația Rusă.

Aceste conexiuni ale companiilor cu Federația Rusă sunt relevate de multiple elemente - locațiile unde figurează uneori sediile internaționale ale acestor companii se află undeva un uneori în clădiri cum ar fi un centru comercial, existând astfel suspiciunea că aceste sedii sunt fictive. Analizând istoricul acestor companii a rezultat că figurează ca fiind înființate unele dintre ele de Federația Rusă, uneori cu finanțare din partea unor holdinguri de investiții rusești. Marca companiilor este uneori înregistrată de către alte firme cu sediul în juridic off-shore, firme care sunt la rândul lor administrate de alte companii din Federația Rusă”, a explicat Florența.

Referitor la acest subiect a reacționat și președintele României, Nicușor Dan. Șeful statului român a scris că cercetarea de astăzi a Procurorului General reprezintă o dovadă consistentă a acțiunilor de dezinformare sistematice ale Rusiei în România din ultimii ani și a influențării substanțiale a alegerilor prezidențiale din 2024.

„Pentru că este o chestiune de siguranță națională, invit media să cerceteze în continuare faptele pe care parchetul le-a putut face publice și să le prezinte publicului. Pentru că este o chestiune care a afectat coeziunea socială, îi invit pe toți românii să se informeze cu privire la ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 și în ultimii ani în spațiul comunicațional românesc.

Felicit Parchetul General pentru cercetarea prezentată azi, păstrându-mi criticile pe care le-am exprimat de-a lungul timpului asupra activității lor generale”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook.

Amintim, că la 24 noiembrie 2024 au avut loc alegeri prezidențiale în România, turul I, iar turul al doilea tur trebuia să aibă loc la 8 decembrie. Însă, cu două zile înainte de alegeri, la 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele primului tur al alegerilor și a cerut reorganizarea procesului electoral în întregime.