Rusia amenință, România e pregătită? Polonia vs. Zapad-2025

DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
BREAKING NEWS
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
NEWS ALERT
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
DESCHIDE.MD
FLASH NEWS
România
Președintele Nicușor Dan spune că România poate opri un atac similar celui provocat de Rusia asupra Poloniei.
10.9.2025 17:39
10.9.2025 17:40
Deschide md
România

Moscova are și alte scenarii până în 2027 când e așteptată o agresiune comună China-Rusia asupra Europei și Asiei, se notează într-o analiză Deutsche Welle.

„România este în deplină solidaritate cu Polonia”, spune președintele Nicușor Dan, după ce militarii polonezi au doborât noaptea trecută drone rusești intrate pe teritoriul țării lor. Șefa diplomației de la București a vorbit la rândul ei despre „deplina solidaritate” a României cu Polonia. Nu e clar încă dacă dronele au ajuns deasupra spațiului polonez din greșeală sau cu intenție, dar premierul Donald Tusk, nu crede că incursiunea acestor aparate de zbor fără pilot ar fi fost accidentală.

Tusk consideră că e vorba despre „o provocare” din partea Moscovei. Șeful guvernului de la Varșovia a declarat că țara sa e pregătită să respingă provocările rusești, dar a adăugat că „situația este gravă și nimeni nu se îndoiește că trebuie să ne pregătim pentru diverse scenarii”.

Premierul Poloniei a invocat Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord (NATO), care duce la consultări imediate între membrii NATO cu privire la o problemă care le amenință securitatea, pentru a găsi o rezolvare comună a situației.  Violarea spațiului aerian al Poloniei de către dronele rusești a fost „absolut imprudentă”, a declarat și secretarul general al NATO, Mark Rutte , adăugând că nu a fost încă făcută o evaluare completă a „incidentului”.

Zapad-2025, exerciții cu mize strategice

Ieri, înainte de atacul cu drone, primul-ministru polonez Donald Tusk anunțase închiderea graniței țării sale cu Belarus, inclusiv trecerile de cale ferată, ca răspuns la exercițiile militare comune Zapad-2025 organizate de Rusia împreună cu aliatul său Belarus și care încep poimâine și durează până la începutul săptămânii viitoare.

Acest tip de exerciții se face de mai bine de 10 ani. Înaintea invaziei rusești în Ucraina, la Zapad, care înseamnă Vest, erau antrenați  sute de mii de militari. În 2021 au participat 200.000 . Anul acesta, sunt așteptați, potrivit datelor oficiale, 12.700, pentru că de la 13.000 de militari în sus, regulile internaționale prevăd observatori și zboruri de recunoaștere internaționale.

Occidentul estimează că ar fi vorba despre 100.000 de militari și pentru ca NATO să nu se amestece în planurile Moscovei, se recurge la trunchierea cifrelor.

Rusia își întărește pozițiile la granița cu NATO

În plus, există deja o serie de indicii că Rusia și-a instalat la frontiera cu Alianța Nord Atlantică noi baze militare și depozite pentru arme și echipamente, aproape la fel ca în perioada Războiului Rece.

În primăvară, generalul  Christopher Cavoli, pe atunci comandantul operațiunilor aliate NATO, avertiza că „eforturile permanente ale Rusiei de a dezvolta o armată militară mai mare decât forțele sale dinainte de începerea războiului indică o amenințare mărită atât față de Statele Unite, cât și față de aliații lor europeni”.

Cu toate pierderile pe care le-a avut și care se ridică la 790.000, Rusia are o armată mai mare decât în 2022 când a început războiul, potrivit șefului militar al NATO. În acest context, exercițiul strategic Zapad-2025 poate fi văzut nu atât simbolic, cât mai degrabă ca parte a unei strategii de pregătire a unei invazii dincolo de Ucraina, pe flancul estic al teritoriului Alianței.

Noul șef al armatelor aliate din NATO,  generalul Alexus Grynkewich, a vorbit de curând despre o potențială amenințare comună Rusia-China în 2027, când cele două ar putea începe un război în Europa și Asia.

Arme hipersonice și aliați estici la exerciții

Oficialii din Belarus spun că Zapad-2025 va include exerciții și pregătire pentru folosirea armelor nucleare și a sistemului de rachete Oreșnik, care au fost văzute pentru prima dată anul trecut în atacuri asupra Ucrainei. Sunt rachete care ating o viteză de 12.300 Km/h și sunt foarte greu de interceptat, potrivit descrierilor făcute de specialiștii ucraineni.

La exerciții vor participa soldați din 25 de state, între care Iran, China, Coreea de Nord, principalii aliați estici ai Rusiei. Nu lipsesc nici India și Pakistan, deși cele două se află în adversitate, din Europa vine Serbia, din Asia Centrală, Kazakstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Mongolia. Emiratele Arabe își arată de asemenea loialitățile. Vor fi prezente, de asemenea, Burkina Faso, Congo, Mali, Cuba, Myanmar, Nicaragua, Tailanda.

Pentru Polonia și statele baltice, Zapad-2025 arată, mai ales acum, după invazia dronelor rusești deasupra spațiului polonez, mai puțin ca un exercițiu de rutină și mai mult ca o pregătire pentru o viitoare blocadă sau invazie. Cu atât mai mult cu cât, în trecut, în cadrul Zapad a avut loc și o simulare a unui atac nuclear asupra Varșoviei.

România între solidaritate și vulnerabilitate

Președintele Nicușor Dan a declarat astăzi că, într-o situație similară cu ceea a Poloniei, care a fost nevoită astă noapte să doboare 19 drone rusești, procedurile sunt pregătite pentru ca România să acționeze la fel. Șeful statului a subliniat că „oamenii nu trebuie să fie îngrijorați”, fiindcă gradul de alertă în România nu a fost ridicat.

Rusia a demonstrat din nou, precizeză președintele român, că se comportă agresiv, testând constant limitele Alianței şi sfidând toate eforturile de a ajunge la pace. Nicușor Dan crede că Rusia trebuie oprită şi presată să vină la masa negocierilor.

Moscova pare să aibă, în schimb, planuri paralele: săptămâna trecută a avut loc cel mai crunt bombardament cu drone și rachete la Gurile Dunării, în porturile ucrainene, aflate foarte aproape de România. De la Galați la Reni, unul dintre porturile fluviale fanion pe vremea sovieticilor, sunt doar 20 de kilometri.

România se simte la fel de amenințată ca Polonia, deși nu e clar dacă e la fel de bine pregătită. Investițiile militare făcute de Varșovia în ultimii patru-cinci ani sunt incomparabil mai mari decât ce a făcut România.

Polonia alocă deja 4% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, în vreme ce România abia ajunge la 2%. Totuși, între timp, alocarea fondurilor europene ar putea ajuta țara să-și refacă industria de apărare și să cumpere mai multe sisteme de apărare.

Cuvinte cheie:
Nu a fost găsit nici un cuvânt cheie.
Distribuie articolul:
Fii la curent cu ultimile știri pe pagina noastră de Telegram
Abonează-te la
Deschide.md