Rusia are o nouă strategie de luptă low cost. Cum crede Moscova ca va putea câștiga războiul de uzură din Ucraina

Această schimbare demonstrează clar evoluția strategiei rusești ce presupune copleșirea apărării antiaeriene, bombardarea marilor orașe și forțarea Kievului să renunțe la luptă prin valuri neîntrerupte de atacuri cu arme ieftine ce pot fi produse rapid și în număr cât mai mare, se arată într-o analiză Foreign Policy și Digi24.RO.

Pe data de 7 septembrie, Rusia a lansat cel mai mare atac aerian de la începutul războiului și până acum: 860 de drone Shahed și rachete au fost lansate într-o singură noapte. Țintele atacurilor nu mai sunt limitate doar la Ucraina. Două zile mai târziu, 19 drone au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, forțând avioanele de luptă ale NATO să le intercepteze. O incursiune similară a avut loc câteva zile mai târziu în spațiul aerian al României.

La începutul războiului, Moscova lansa în jur de 150-200 de drone explozive ieftine pe lună. Astăzi, Rusia produce și folosește aproape 5.000 de drone pe lună. Doar în anul 2025, rușii au lansat peste 33.000 de drone Shahed și alte variante asemănătoare împotriva Ucrainei – în aceeași perioadă a anului trecut cifra se ridica la doar 4.800 de drone. În același timp, lansările de rachete de croazieră și balistice au rămas cam la același nivel, potrivit datelor prezentate de FP.

Capacitatea de a crește constant ritmul de producție a dronelor este cheia strategiei Rusiei cu privire la atacurile cu drone low-cost. În primele etape ale războiului, dronele Shahed erau proiectate și importate din Iran. Acum, ele sunt produse pe teritoriul Rusiei în mai multe complexe industriale, inclusiv în Alabuga și Uzina Electromecanică din Ijevsk.

Pentru a menține un ritm de producție ridicat, Rusia se folosește de componente electronice, inclusiv din Occident, pe care le obține ilegal prin intermediul lanțurilor de aprovizionare internaționale. Capacitatea mare de producție i-a permis Rusiei să inoveze și să dezvolte noi variante de drone, inclusiv așa-numitele „drone momeală” care sunt menite să distragă atenția de la adevăratele drone explozive și rachete.

Raza de acțiune a celei mai noi variante de dronă Geran-3, versiunea rusească a dronei iraniene Shahed-238, ar fi de 2.500 de kilometri, ceea ce înseamnă că ar putea lovi ținte mult mai îndepărtate decât Ucraina sau chiar decât Polonia și România. Țările baltice și unele state din Europa Centrală se confruntă acum cu amenințarea dronelor rusești pe care Moscova le poate folosi în atacuri lansate simultan asupra mai multor țări.

Dronele kamikaze ieftine îi permit Rusiei să atace de la distanță și să provoace pagube și costuri mari adversarului fără să fie nevoită să lanseze operațiuni terestre decisive.

Drone ieftine doborâte cu avioane de luptă și rachete de milioane de dolari

Cea mai mare problemă pentru țările NATO nu este capacitatea de a intercepta aceste drone, ci sustenabilitatea interceptărilor – să dobori o dronă ieftină folosind avioane de luptă și rachete de sute de mii sau milioane de dolari nu este o strategie eficientă pe termen lung.

Ucraina a învățat deja această lecție. Cele mai multe drone Shahed (Geran) sunt doborâte folosind unități mobile de apărare antiaeriană echipate cu mitraliere, drone interceptoare și lasere anti-dronă. La începutul războiului, Ucraina se baza pe un arsenal limitat de drone Bayraktar TB2 și drone de tip „quadcopter” pentru misiuni de recunoaștere.

Acum, Kievul a mobilizat o armată de voluntari cu propriile lor ateliere, firme private și programe finanțate de stat pentru a produce o gamă diversă de aeronave fără pilot. Ucraina ar putea produce până la 8 milioane de drone pe an dacă ar primi finanțarea necesară, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Spre deosebire de Rusia, care își îndreaptă o mare parte din atacurile cu dronă împotriva marilor orașe din Ucraina, urmărind să aibă un efect psihologic cât mai devastator asupra populației, Ucraina se concentrează mai mult pe infrastructura strategică a Rusiei, lovind ținte precum rafinării de petrol, depozite și baze militare.

Ucraina urmărește să sugrume logistica armatei ruse și să slăbească economia de război a Kremlinului, dar teritoriul foarte mare al Rusiei face ca aceste operațiuni să fie mai dificil de susținut.

Armata rusă se bazează pe două tipuri de atacuri cu dronă

Strategia Rusiei privind lansările de drone presupune două tipuri de atacuri: lansări zilnice de drone kamikaze menite să pună presiune constantă asupra armatei ucrainene și valurile uriașe de drone coordonate care sunt de cele mai multe ori acompaniate de lansări de rachete balistice și de croazieră pentru copleșirea sistemelor de apărare.

În 2022, atacurile masive asupra Ucrainei aveau loc cam o dată pe lună și implicau aproximativ 100 de drone și rachete. Până la mijlocul anului 2025, media de rachete și drone a crescut la 370, iar frecvența atacurilor în medie a crescut până la un val masiv la fiecare opt zile.

Rusia și-a îmbunătățit în timp dronele. Rata de succes a acestor atacuri era de sub 10%, însă noile tactici și drone mai performante aproape că au dublat procentul de ținte lovite în ultimele luni.

Dronele kamikaze ieftine îi permit Rusiei să atace de la distanță, să copleșească apărarea antiaeriană și să provoace pagube și costuri mari adversarilor fără să fie nevoită să lanseze operațiuni terestre decisive. Este un război de uzură cu drone care combină constrângerea cu epuizarea inamicului. Iar Rusia poate aplica această strategie într-un mod foarte economic, impunând în același timp costuri cât mai mari țărilor care susțin Ucraina.

‍