Ultimele evoluții după atacul SUA contra Iranului. De ce tace Putin

Kremlinul nu a comentat atacul ordonat de către Trump, Rusia având unele avantaje pe de urma escaladării situației, scrie Hotnews.

Parlamentul iranian a aprobat închiderea strrâmtorii Ormuz, urmând ca decizia finală să fie luată în perioada următoare de către Consiliul Suprem de Securitate Națională. Prin strâmtoarea Ormuz trece circa 20% din cantitatea de petrol și gaze consumată la scară mondială, iar o eventuală închidere ar duce la creșterea prețului carburanților.

Întrebat dacă Iranul își va duce la capăt intenția, ministrul iranian de Externe Abbas Araqchi a evitat să dea un răspuns clar: „O varietate de opțiuni sunt la dispoziția Iranului”.

Marco Rubio este dispus la negocieri cu Iranul

De cealaltă parte, secretarul de Stat Marco Rubio a făcut un apel la negocieri directe între SUA și Iran, trasând chiar niște linii directoare ale discuțiilor. Astfel, Statele Unite ar fi dispuse să accepte existența unui program nuclear iranian, însă fără posibilitatea de îmbogățire a uraniului.

„Regimul iranian ar trebui să se trezească și să spună: „Ok, dacă vrem cu adevărat energie nucleară în țara noastră, există o modalitate de a o face”. Oferta este încă pe masă. Suntem pregătiți să vorbim cu ei și mâine”, a declarat Marco Rubio la Fox News.

Consiliul de Securitate al ONU a fost convocat pentru o reuniune de urgenţă duminică după-amiază, la cererea Iranului, după ce Statele Unite au bombardat noaptea trecută trei instalaţii nucleare iraniene, transmit agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

Israelul atacă orașul Bushehr, unde se află centrala nucleară a Iranului

Pe plan militar, ostilitățile din Orientul Mijlociu continuă cu noi atacuri ale Israelului împotriva unor obiective din Iran. „Aproximativ 30 de avioane de vânătoare ale Forţelor Aeriene Israeliene au lovit zeci de ţinte militare în Iran”, inclusiv „Centrul de Comandă pentru Rachete Strategice Imam Hussein din regiunea Yazd, unde erau depozitate rachete Khorramshahr cu rază lungă de acţiune”, se arată într-un comunica al armatei israeliene, citat de AFP.

Atacurile israeliene au ţintit de asemenea „lansatoare de rachete” în regiunile Ahvaz (sud-vest), Isfahan (centrul Iranului) şi Bushehr (sud). „O explozie masivă” a fost semnalată duminică de presa iraniană în zona oraşului Bushehr, unde se află singura centrală atomoelectrică a Iranului.

Atacul american, precum și bombardarea centralei atomoelectrice de la Bushehr de către Israel vor fi pe agenda discuțiilor conducerii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a fost convocată pentru luni de către directorul general, Rafael Mariano Grossi.

Tăcerea Kremlinului

Ministrul rus de Externe a condamnat intervennția militară americană în Iran, spunând că subminează eforturile globală de a opri proliferarea armelor nucleare. Însă Kremlinul nu a comentat public atacuri și nu a anunțat niciun pas concret menită să ajute Iranul, notează New York Times.

Reacția reținută reflectă resursele limitate ale Rusiei, care se află în al patrulea an de război cu Ucraina, precum și prioritățile geopolitice care vin în contradicție unele cu altele

Rusia încearcă să păstreze relații cordiale cu rivalii Iranului din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită. Este posibil ca Kremlinul să trateze cu grijă chestiuni care ar putea să-l irite pe președintele Trump, de al cărui sprijin sau măcar acord are nevoie pentru a obține un acord de pace cu Ucraine în termenii doriți de Moscova.

În plus, Rusia a beneficiat de pe urma creșterii prețului petrolului cauzată de ostilitățile din Orientul Mijlociu. Exporturile de petrol reprezintă principala sursă de finanțare a mașinii de război a Rusiei.

Acești factori au făcut ca rusia să stea pe margine în timp ce Israelul a distrus apărarea antiaeriană iraniană, a lovit instalațiile nucleare și a ucis membri ai conducerii militare a Iranului.

Nervozitate printre republicanii din Congres

Atacul ordonat de Donald Trump a tulburat apele și în politica internă din Statele Unite. Democrații îl acuză pe președinte că a ordonat atacul în mod neconstituțional întrucât nu a cerut aprobarea Congresului. Deja pe agenda acestuia se afla o rezoluție de limitare a prerogativelor președintelui pe timp de război.

Problema s-ar putea agrava pentru Trump întrucât au apărut voci și în Partidul Republican care critică decizia luată de președinte. Jim Himes, liderul republican din Comisia pentru informații din Camera Reprezentanților, susține că nu a văzut informații care să probeze că Iranul era pe cale să obțină bomba atomică. Astfel, atacul ar putea să aibă chiar un efect invers decât cel scontat, anume să determine Tegeranul să obțină arma nucleară cât mai repede posibil.

„Președintele a făcut un pariu enorm, enorm. Dacă istoria ne învață ceva – Libia, Afganistan, Irak, pariurile pe Orientul Mijlociu foarte rar au deznodământul pe care-l aștepți sau măcar la care speri”, a spus Himes, citat de CNN.

Un alt membru republican al Camerei, Thomas Massie, a spus și el că atacul s-a derulat în mod neconstituțional și a atras atenția că vor exista consecințe negative pentru Partidul Republican întrucât președintele și-a încălcat o promisiune electorală, anume să nu intre în conflict cu Iranul. Astfel, republicanii ar putea pierde alegerile de la jumătatea mandatului, așa-numitele „midterms”.

„Oamenii devin dezamăgiți, apatic și nu vor veni la vot, iar democrații vor obține majoritatea și vor ajunge să declanșeze un nou impeachment împotriva lui Trump. Cred că a fost o mișcare proastă din punct de vedere politic, dar și din perspectivă legală și constituțională”, a spus Massie.