„Un război secret împotriva Europei.” Fost oficial NATO: „E timpul să acceptăm realitatea și să acționăm ca atare”

Într-un articol pentru Politico, el susține că incursiunile cu drone rusești în Polonia și România și încălcarea spațiului aerian al Estoniei arată intenția mai largă a Moscovei: divizarea Europei și a SUA, slăbirea sprijinului public pentru acțiuni militare puternice și încetarea ajutorului pentru Ucraina, scrie Digi24.RO.

Cu toate acestea, până acum, Europa nu a luat în serios această amenințare și a preferat să considere operațiunile Rusiei – asasinate, atacuri cibernetice, sabotarea infrastructurii critice, campanii de dezinformare și altele – ca fiind într-o zonă gri, sub nivelul conflictului armat. Răspunsul ales a fost să îmbunătățească reziliența, condamnând în același timp, uneori public, Rusia pentru acțiunile sale, arată Daalder.

Tot el crede că, în esență, Europa nu a impus Moscovei niciun cost pentru acțiunile împotriva continentului, iar asta este o greșeală. Acest eșec stă la baza escaladării semnificative a atacurilor Kremlinului asupra Europei în ultimii trei ani.

După cum arată un nou raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), numărul acestor atacuri a crescut odată cu declanșarea războiului pe scară largă, iar motivul este clar: Rusia a fost blocată de apărarea tenace a Ucrainei pe câmpul de luptă și de sprijinul pe care l-a primit din partea Europei și a Statelor Unite.

„Rusia pur și simplu nu are mijloacele necesare pentru a subjuga complet Ucraina prin forță”, a remarcat zilele trecute șeful MI6 britanic, Richard Moore. „Da, avansează pe câmpul de luptă, dar într-un ritm extrem de lent și cu costuri enorme, iar armata lui Putin este încă departe de obiectivele inițiale ale invaziei. Sincer vorbind, Putin a mușcat mai mult decât poate mesteca”, a adăugat el.

„Un război secret împotriva Europei”

Singura modalitate prin care Moscova își poate atinge acum obiectivele este slăbirea sprijinului Europei pentru Ucraina și exploatarea diviziunilor dintre țările NATO. Acesta este scopul războiului său secret împotriva Europei, susține Daalder.

Raportul IISS detaliază câte dintre atacurile Rusiei asupra infrastructurii europene vizează instalații legate de războiul din Ucraina. Pe măsură ce armata rusă a început să dea semne de slăbiciune în 2023, numărul atacurilor asupra Europei a crescut de aproape patru ori.

Acestea au vizat din ce în ce mai mult „baze, instalații de producție și instalații implicate în transportul ajutorului militar către Ucraina”.

Apoi, în prima jumătate a acestui an, atacurile au scăzut semnificativ, reflectând probabil evaluarea Moscovei că revenirea președintelui american Donald Trump la putere va slăbi sprijinul acordat Ucrainei.

Și așa s-a întâmplat – Washingtonul a încetat temporar asistența militară și economică acordată Ucrainei și a căutat o soluție diplomatică la război, care să accepte multe dintre condițiile Moscovei, reamintește Daalder.

Dar, chiar și în contextul schimbării de atitudine a SUA, angajamentul Europei față de Ucraina a rămas ferm și chiar s-a intensificat:

- țările europene cheie discută acum serios despre desfășurarea unei forțe de securitate semnificative în Ucraina odată ce luptele se vor încheia;

- guvernele europene, conduse de Germania, trimit cantități mari de arme în Ucraina – inclusiv unele cumpărate din SUA;

- sprijinul financiar pentru economia țării și industria de apărare în rapidă expansiune este în creștere;

- sunt în pregătire sancțiuni suplimentare;

i- ar UE ia în considerare în mod serios confiscarea activelor înghețate ale Rusiei.

Putin testează NATO

Confruntat cu un angajament atât de ferm, Putin presează acum și mai tare. Daalder consideră că nu este o coincidență că totul a început după întâlnirea liderului rus cu Trump în Alaska, unde Putin a evaluat că este puțin probabil ca SUA să ia măsuri în cazul unei escaladări suplimentare din partea Moscovei.

Și escaladarea a avut loc. De la acea întâlnire, bombardamentele Rusiei asupra Ucrainei s-au intensificat, inclusiv cel mai mare atac cu drone și rachete din război, care a avut loc la începutul lunii septembrie.

Chiar dacă eforturile sale militare în Ucraina au devenit din ce în ce mai îndrăznețe, Putin a decis să testeze și Europa și NATO. Mai întâi, Rusia a trimis 19 drone peste granița poloneză pe 10 septembrie, urmate de o altă dronă care a traversat granița română câteva zile mai târziu.

Apoi, săptămâna trecută, trei avioane de luptă rusești MiG-31 au traversat spațiul aerian estonian timp de 12 minute. De precizat că, deși este utilizat ca interceptor, MiG-31 este capabil să transporte și să lanseze racheta hipersonică Kinjal, pe care Rusia a folosit-o în repetate rânduri împotriva Ucrainei.

În toate cele trei cazuri, forțele europene au trecut testul militar de neutralizare eficientă a amenințării, inclusiv prin doborârea unor drone care se îndreptau către o bază aeriană din Polonia.

Cu toate acestea, Daalder consideră că țările NATO au eșuat testul politic. Răspunsul SUA la încălcările repetate a fost destul de slab, Trump și alți oficiali sugerând că atacul cu drone asupra Poloniei ar fi putut fi o greșeală. Președintele american a spus inițial că „nu va apăra pe nimeni”.

NATO, la rândul său, s-a reunit de două ori pentru consultări în temeiul articolului 4 – mai întâi la cererea Poloniei și apoi a Estoniei. De asemenea, a anunțat o prezență militară consolidată de-a lungul flancului estic.

Cu toate acestea, Putin nu a plătit niciun preț – și până când nu o va face, Rusia va continua să escaladeze conflictul, cu scopul de a slăbi sprijinul european pentru Ucraina și de a diviza alianța, susține Daalder.

Ce ar putea și ar trebui să facă Europa

Fostul ambasador al SUA la NATO aduce în atenție o măsură susținută de ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski – extinderea apărării NATO prin interceptarea dronelor și rachetelor deasupra teritoriului ucrainean.

Acest lucru ar putea fi realizat cu ajutorul avioanelor de vânătoare și al sistemelor de apărare aeriană europene. Ar fi o măsură defensivă care ar contribui în mod direct și la apărarea Ucrainei.

O altă măsură ar fi să se clarifice faptul că orice nouă incursiune rusă în spațiul aerian, pe teritoriul sau în zona maritimă europeană va duce la acțiuni militare menite să distrugă sau să dezactiveze sistemul care a încălcat granițele. Și aceasta ar constitui o măsură defensivă, care ar reduce probabilitatea ca Rusia să continue să încalce teritoriul european.

În cele din urmă, Europa ar trebui să ofere Ucrainei capacitatea de a lovi noduri logistice critice și facilități de sprijinire a războiului din Rusia. Kievul a produs drone cu rază lungă de acțiune și finalizează în prezent dezvoltarea rachetelor balistice care au lovit deja facilități energetice rusești.

Continentul ar putea contribui la acest efort cu arme și sprijin mai sofisticate.

Daalder avertizează că „Europa se află în război cu Rusia, fie că îi place sau nu. Este timpul să recunoaștem această realitate și să acționăm în consecință”.

‍