Vitalie Vovc // Încă două săptămâni până la alegeri

Au trecut 1298 de zile de când hoardele putleriste au invadat Ucraina.

Din motive obiective sintezele săptămânale au lipsit (sper că și V-au lipsit) o lună, dar a venit timpul să revenim la datorie. Referitor la războiul din Ucraina vom menționa doar trei lucruri:

În primul rând e clar că putler nu are nici cea mai mică intenție să oprească războiul, să de-escaleze conflictul sau barem să înceapă discuții referitoare la stoparea măcelului.

Al doilea element arhi-important în această ecuație este poziția Casei Albe, ori absența ei, grație căreia kremlinul obține permanent timp pentru a continua războiul (nu vom stărui prea mult asupra acestui aspect, căci opinii și analize au fost și curg cu duiumul).

Și al treilea aspect, cel mai important, de fapt, este evoluția frontului la sol. Au reapărut informații și despre succese ale ucrainenilor, după o perioadă mare de timp (cam de la operațiunea militară în regiunea Kursk). Avansările rușilor sunt în descreștere de două săptămâni deja, chiar dacă acest lucru nu înseamnă că „ofensiva” lor a avortat complet. Revenim inexorabil le cele anunțate încă în 2022: soarta acestui război vă fi hotarâtă doar pe câmpul de luptă și nu există alte alternative. Și aici nu putem să nu remarcăm că războiul pare să fi ajuns în punctul său culminant, iar balanța, încet, dar sigur, se întoarce de partea ucrainenilor.

Dar să revenim în Republica Moldova, unde peste două săptămâni cetățenii vor decide dacă vor și ei să devină parte directă beligerantă în acest război ori ba.

MIZA ALEGERILOR Acest scrutin nu va fi despre opțiuni de viitor (mult-durutul „vector geopolitic”), ceea ce am decis la ultimul scrutin parlamentar, nu va fi despre modele societale de dezvoltare (ceea ce nu am ales practic niciodată, la drept vorbind), ci, banal și direct, despre viață și moarte. Intuiesc însă că aceste noțiuni absolute nu au mare rezonanță în capul cititorilor, fiindcă sunt prea abstracte.

Nu în zadar îmi încep fiecare editorial cu contorul macabru al zilelor de război. Războiul anume asta înseamnă: moarte și distrugere. Un agresor care omoară și un agresat care încearcă să supraviețuiască, omorând la rându-i. În mod firesc, un război înseamnă părți beligerante.

Astea fiind spuse și bine memorizate, vom insista asupra faptului că acei care încearcă din răsputeri să mimeze o campanie electorală ca pe timpuri de pace dau dovadă de o imaturitate criminală și suicidară. Aici putem să facem trimiteri și la discuții idioate despre starea economiei, despre proiecte sau investiții sau chiar despre fenomenul migrațional. Însuși faptul că aceste discuții mai sunt posibile, ține de miracol!

Iar cetățeanul de rând ar trebui să înțeleagă că nimic din ce trăiește el astăzi, cea mai simplă banalitate (ex: posibilitatea de a folosi Internetull și de a citi aceste rânduri) nu este garantată. Mai mult decât atât, faptul că RM nu a intrat în colaps total și absolut se datorează în mare parte susținerii europenilor, care ne-au oferit luxul de a ne imagina „în pace”. Și dacă dispare această susținere, anii 1998 (oare să fi rămas eu singurul care își aduce aminte că în orașul Balți nu era electricitate decât 6 ore din 24 când afară erau -15°C?!) ne vor părea floare la ureche pe lângă ce ne poate aștepta dacă înving la alegeri forțe kremliniste...

CINE VOTEAZĂ Din păcate, RM a pierdut războiul informațional. Și nu este doar vina sau doar o caracteristică a Republicii Moldova. Chiar dacă autoritățile au demonstrat că pot combate corupția electorală, aceste acțiuni au intârziat prea mult și, oricum, resursele implicate de kremlin sunt incomensurabil mai importante și mai sofisicate decât cele de care dispune Chișinăul... Că și la prezidențiale, o mobilizare extraordinară a alegătorilor, inclusiv din străinătate, va fi esențială. Sunt cele mai importante alegeri de la Independență. Fiindcă votam pentru modul nostru de viață, nu pentru vector geopolitic!