Potrivit lui Carp, în prezent sunt cunoscute conturile și adresele IP utilizate în atac, însă acestea nu permit încă identificarea directă a persoanelor sau a entităților care l-au organizat. Printre statele din care provin adresele IP se numără și țări membre ale Uniunii Europene și Oceania.
Deputatul a precizat că nu poate afirma cu certitudine cine se află în spatele atacului, dar nu exclude implicarea unor actori statali străini. El a explicat că, de regulă, atacatorii non-statali își revendică acțiunile sau încearcă să vândă datele sustrase pe darknet, situații care nu s-au produs în acest caz, comunică Moldpres.
Pentru elucidarea circumstanțelor, vor fi realizate două audituri. Primul va analiza vulnerabilitățile tehnice ale sistemelor, iar cel de-al doilea va examina structura și modul de organizare a atacului cibernetic, inclusiv pentru a contribui la identificarea celor care se află în spatele acestuia. Potrivit lui Carp, rezultatele primului audit ar urma să fie disponibile până la 27 noiembrie, iar cel de-al doilea la începutul lunii decembrie.
O altă problemă semnalată de deputat ține de lipsa unei reacții din partea instituțiilor responsabile, în condițiile în care sistemele au înregistrat un număr neobișnuit de mare de accesări. Conform deputatului, în mod obișnuit sunt înregistrate între 20 de mii și 40 de mii de accesări pe zi, în timp ce, în cele patru zile în care s-a produs atacul, au fost înregistrate peste 6 milioane.
„Rămâne o întrebare: cum se face că instituțiile nu au observat un număr atât de mare de accesări? În cazul atacului cibernetic, într-o perioadă de patru zile, au fost înregistrate peste șase milioane de accesări”, a declarat Lilian Carp.
Deputatul a afirmat că organele de drept trebuie să stabilească nu doar cine a organizat atacul, ci și dacă există persoane responsabile pentru lipsa unei reacții din partea instituțiilor, în condițiile în care numărul accesărilor a depășit cu mult nivelul obișnuit.
Carp a mai menționat că numărul persoanelor ale căror date au fost accesate este mai mic de jumătate din numărul total de accesări. O persoană poate fi vizată de mai multe accesări pe diferite platforme, iar cifra exactă urmează să fie stabilită în urma auditului.
În cadrul audierilor a fost invocată și utilizarea inteligenței artificiale de către atacatori. Lilian Carp a subliniat însă că acest lucru nu justifică lipsa unei reacții din partea instituțiilor, care dispun, la rândul lor, de instrumente pentru protejarea infrastructurii și a datelor.
Deputatul a atras atenția asupra necesității utilizării serviciului guvernamental de jurnalizare MLog, care permite înregistrarea operațiunilor, păstrarea istoricului accesărilor și verificarea ulterioară a acțiunilor efectuate în sistemele informatice. Aceste informații pot contribui la identificarea persoanelor care au accesat datele și la depistarea eventualelor abuzuri.
Totodată, Carp a declarat că, la etapa actuală, nu există riscuri privind accesarea altor date, iar în domeniul bancar nu ar exista pericole. Potrivit acestuia, Banca Națională a Moldovei a introdus filtre suplimentare pentru a preveni accesul la datele bancare.
După finalizarea auditurilor, rezultatele urmează să fie examinate în Parlament sau în comisia de profil. Lilian Carp a cerut instituțiilor guvernamentale să comunice public despre circumstanțele atacului și măsurile întreprinse pentru protejarea datelor cu caracter personal.
