Raportul menționează atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare, subversiune politică, dezinformare și propagandă. „România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății”, se arată în deschiderea raportului.
Acțiuni cibernetice
Din raport reiese că infrastructura din România „a făcut obiectul constant al unor atacuri cibernetice coordonate de actori din Federația Rusă” începând cu anul 2022.
Oficialii români amintesc:
- în mai 2022, toate site-urile aeroporturilor din România au fost supuse unui atac de tip DDoS, revendicat de gruparea Killnet;
- în 2024, atacurile s-au intensificat, cele mai periculoase fiind de tip ransomware, asociate grupărilor Lockbit, Lynx, Akira și RansomHub;
- au fost vizate 13 instituții publice, 12 companii de transport, 17 instituții bancare și alte entități;
- în 2024 au fost înregistrate 27 de milioane de evenimente cibernetice, iar peste 85.000 de atacuri au avut loc doar în perioada alegerilor prezidențiale.
În timpul scrutinului, datele de logare ale unor angajați ai Autorității Electorale Permanente și Biroului Electoral Central au fost compromise și publicate pe Telegram sau pe forumuri de hackeri. Tot atunci, entități ruse au încercat să preia controlul asupra a circa 10.000 de camere de supraveghere din cinci țări, inclusiv România.
Acțiuni secrete destabilizatoare
Raportul menționează că, în 2024, cetățeni străini – în special din America Latină – au intrat pe teritoriul României sub coordonarea unor persoane din Federația Rusă, cu scopul de a documenta obiective pentru posibile acțiuni de sabotaj.
Este amintit cazul unui cetățean columbian, arestat de DIICOT și condamnat la șase ani de închisoare, care intenționa să arunce în aer un depozit de deșeuri reciclabile, două sonde de petrol și o stație de măsurare a gazelor naturale. Cazuri similare cu cetățeni columbieni au fost raportate și în Polonia sau Cehia.
Subversiune politică și organizații extremiste
„Războiul hibrid implică cultivarea unor rețele mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora să fie diseminate narativele Federației Ruse”, potrivit raportului.
Oficialii români subliniază că a fost instrumentalizat curentul extremist. „La nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violențe, asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății”, arată documentul.
Subversiune politică cu organizații extremiste
„Războiul hibrid implică cultivarea unor rețele mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora să fie diseminate narativele Federației Ruse”, potrivit raportului citat.
În acest sens, oficialii români arată că a fost instrumentalizat curentul extremist. „La nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violențe asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății”, potrivit documentului.
Raportul vorbește în principal despre amenințări concentrate în jurul ideii de revoltă generală, care făceau trimitere la Revoluția din 1989. Hashtagul #revoluție, asociat între 6-8 decembrie 2024 cu hashtagurile legate de Călin Georgescu, a atins în 7 decembrie aproximativ 1,8 milioane de vizualizări și 176 de videoclipuri postate pe zi.
„Începând cu 27.11.2024 s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale Călin Georgescu la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea pro-rusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică (grupări extremiste, conspiraționiste)”, potrivit raportului.
În același timp, raportul citează legăturile lui Horațiu Potra cu Federația Rusă și amintește discuția de la centrul de echitație (dintre Georgescu, Potra, Sechilă și alți colaboratori), în cadrul căreia procurorii Parchetului General susțin că ar fi fost planificată o revoltă sângeroasă cu ajutorul mercenarilor. Informațiile reies și din acuzațiile procurorilor.
Dezinformare și propagandă
Raportul menționează site-urile din Federația Rusă amintite și de procurorii Parchetului General. Înainte de primul tur al alegerilor din 2024, România a fost expusă unor amenințări hibride prin intermediul unor platforme rusești, precum AdNow, MGID sau Geozo.
Este vorba despre propagandă pro-rusă promovată pe aceste platforme, care ulterior era preluată prin postări pe rețele sociale ce făceau trimitere la candidatul Călin Georgescu. De exemplu, publicații din sfera Pravda (grup coordonat de propagandă pro-rusă la nivel european) ar fi înființat mai multe site-uri în România.
Pe aceste site-uri erau publicate articole prin care era justificată invazia Ucrainei, se urmărea slăbirea coeziunii din UE și se promova imaginea Federației Ruse drept posibil partener. Pe unul dintre site-uri exista chiar un cod QR care făcea trimitere la site-ul oficial al lui Călin Georgescu.
În plus, raportul arată că în România a fost identificată o campanie prin care site-uri din Federația Rusă au copiat pagini oficiale ale instituțiilor și site-uri ale unor publicații media (inclusiv Digi24.ro). Infrastructura era susținută de aproximativ 2.000 de pagini de Facebook care distribuiau aceste informații.
„Metoda este una folosită în campanii de dezinformare din mediul online, pentru a crea și distribui informații false sau manipulate astfel încât să pară provenite din surse credibile”, se arată în raport.
Raportul mai tratează și dezinformarea și propaganda desfășurate pe TikTok și Telegram.
