Și asta pentru că s-a depistat că foarte multă lume a căzut pradă promisiunilor de obținere a unor venituri ușoare, investind în așa-numitele criptomonede sau Token-uri. La șeidnță au fost audiați: președintele Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Dumitru Budianschi; șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP) Viorel Cernăuțeanu; directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), Andrian Munteanu; Șeful Inspectoratului Național de Investigații, Arcadie Catlabuga; iar reprezentantul PCCOCS a transmis un raport scris, lipsind din motive legate de sănătate.
Ce au depistat autoritățile responsabile?
Șeful CNPF, Dumitru Budianschi, a menționat că TUX nu este singura platformă depistată, ci sunt mai multe, dar care sunt extrem de greu de monitorizat, din cauză că ele se creează peste noapte, cu ajutorul Intelingenței Artificiale.
„Nu este vorba despre ceva solid, pe care să îl putem bloca acuma, pentru că din păcate peste o zi apare alta (n.r – altă platformă asemănătoare). Este o sarcină care necesită măsuri complexe, inclusiv de la CNPF, pentru a găsi protecție și prevenire prin reglementare clară și descurajare a activității. Noi lucrăm la armonizarea cadrului legal conform normelor Uniunii Europene și vom prelua practicile din țările UE. Până în prezent am primit 5 petiții legate de TUX și în toate cazurile s-a venit cu cerința de a fi recuperate prejudiciile”, a declarat Dumitru Budianschi.
Potrivit șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, până la moment poliția a recepționat doar 13 plângeri din partea cetățenilor, care s-au declarat victime ale escrocheriilor. Potrivit oamenilor legii, celelalte persoane se tem să depună plângeri, deoarece înțelegeau că asemenea scheme erau ilegale și că au încălcat legea.
„În luna august curent a fost pornit procesul de investigații, dar aceasta este de competența procuraturii și ține de practicarea ilegală a activității de întreprinzător și spălare de bani. În adresa Poliției sunt 13 cereri înregistrate, plângeri pe escrocherie. Până la moment, sunt 13 victime înregistrate, deși 2 dintre persoane au venit și au retras cererile, pentru că activitatea în formă piramidală este o încălcare de lege. Pagubele lor echivalau cu sume de 100-200-300 de dolari. Ar fi nevoie de ajustări legislative pentru prevenirea acestei probleme. Ar trebui să avem un mecanism mult mai rapid de blocare a acestor platforme. Poate vedem cu ANRCETI cât rapid pot fi blocate acestea”, a menționat Cernăuțeanu.
Șeful INI, Arcadie Catlabuga, a specificat că până la moment au fost depistate circa 50 de persoane responsabile de organizare și promovare, iar alte 50 încă sunt în curs de identificare.
De unde se trag aceste scheme piramidale și cum funcționează circuitul de bani?
Chestorul Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că aceste platforme au fost create în afara Republicii Moldova, dar au fost dezvoltate anume aici. „Marea majoritate a platformelor vin din afara teritoriului R. Moldova. Iar Poliția deja a sesizat Europolul ca să investigheze aceste cazuri”, a mai spus Cernăuțeanu.
Directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), Andrian Munteanu, a relatat cum circulau banii în aceste scheme.
„În asemenea cazuri nu se utilizează instituțiile bancare, ci tranzacțiile au loc pe canale neformale și presupune uneori investiții în valute crypto. În aceste cazuri sunt folosite canale de deghizare, prin diverse VPN-uri. Se putea de procura monede crypto, mai ales că nu există o procedură de monitorizare și supraveghere a acestui fenomen. În 2025 am avut 112 diseminări cu suspiciuni de fraude și escrocherii online.
Victimele făceau transferuri către persoane fizice sub pretext de investiții, dar de facto era o fraudă. Ulterior, banii erau lichefiați pe teritoriul R. Moldova sau transferați în alte țări – de exemplu în Georgia”, a menționat Andrian Munteanu.
Demnitarul a mai anunțat și despre alte șmecherii folosite în cadrul acestor scheme.
„Am constatat încă un fenomen numit: drop account. Adică persoanele deschid niște conturi bancare, după care vând cardurile și acele conturi unor alte persoane care le folosesc în scopuri ilegale. Acum s-a depistat o noua tendință – money mules (n.r. – transferuri ilegale de bani). Unele persoane erau angajate să intermedieze transferuri și pentru asta luau niște comisioane. Și aici este foarte greu de investigat, pentru că persoana nu cunoaște cui făcea transfer – deși spunea că le-a transferat rudelor sau prietenilor”, a mai spus Andrian Munteanu.
Când și cum a aflat CNPF pentru prima dată despre TUX?
Pentru prima dată autoritățile au luat la ochi despre această formă de escrocherii în luna august, 2025. Cel mai curios este faptul că informația aceasta a parvenit de la un grup de copii. O recunoaște chiar președintele Consiliului de administrație al CNPF.
„Primele informații au apărut la data de 8 august. Acest lucru s-a depistat în timp ce desfășuram activități de Educație Financiară cu copiii. Ei ne-au spus că există un asemenea joc și adulții câștigă bani acolo. Apoi noi am început investigații și am observat că acest fenomen se aseamănă cu o piramidă financiară. Atunci am început să acționăm și am venit cu avertismente publice”, a declarat Budianschi în cadrul audierilor de la Comisie.
Ce întreprind autoritățile pentru ca cetățenii să nu mai cadă pradă acestor scheme de escrocherii?
În primul rând a fost recunoscut faptul că legislația din R. Moldova nu este suficient de bine adaptată ca să facă față escrocheriilor online. De aceea, una dintre recomandări a fost ca să fie pregătit cât mai rapid proiectul MiCA pentru R. Moldova.
Menționăm, că Legea UE MiCA este un Regulament al Uniunii Europene privind piețele criptoactivelor, care vine să reglementeze piețele de criptoactive. Această lege stabilește cerințe de transparență, autorizare și supraveghere pentru emiterea de criptoactive, oferirea de servicii legate de acestea și pentru protecția deținătorilor. MiCA a fost adoptat formal în mai 2023 și a intrat pe deplin în vigoare la 30 decembrie 2024, fiind primul cadru juridic complet de acest fel din lume.
În afară de aceasta, autoritățile au spus că vor veni cu reglementări mai clare și pe piața publicității, astfel încât să fie limitări ce țin de asemenea investiții. Aici a fost adus exemplul cazului Double Case și Pelliron, o companie care se prezintă a fi broker pe piața de investiții valutare. Asta deși Dumitru Budianschi a anunțat că această companie nu deține licență de brokeraj în R. Moldova. Unul dintre victimele acestei companii, prezent la ședință a subliniat că R. Moldova ar trebui să ia exemplul de reglementare de la țările membre UE și a dat exemplul Italiei, care a interzis site-ul Pelliron pe teritoriul său.
În context, autoritățile îndeamnă populația să se informeze detaliat înainte de a face investiții și să consulte mai multe instituții oficiale pentru a nu cădea pradă escrocilor.
