Mai exact, membrul CSP solicită șefului Inspecției Procurorilor, Mircea Roșioru, să verifice dacă procurorii responsabili de cazul lui Alexandru Cioban ar fi săvârșit anumite acțiuni sau inacțiuni prin care, cu intenție ori din neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale unor persoane fizice sau juridice, garantate de Constituția Republicii Moldova.
Andrei Cebotari a făcut referire la materialul publicat de Deschide.MD, în care este prezentat răspunsul Procuraturii UTA Găgăuzia. Potrivit documentului, în urma unor proceduri disciplinare, vina lui Alexandru Cioban a fost confirmată, însă acesta nu a fost sancționat.
„În condițiile în care Procuratura UTA Găgăuzia a confirmat oficial existența unor fapte constatate de Direcția Inspectare Efectiv a IGP, iar concomitent a comunicat lipsa unor cauze penale pornite pe aceste fapte, apare necesitatea verificării dacă obligația procurorului de a asigura o examinare efectivă și completă a informațiilor privind o posibilă infracțiune a fost exercitată cu diligența impusă de lege”, a precizat membrul CSP.
Potrivit lui, violența în familie constituie un domeniu în care statul are obligații pozitive sporite de protecție a integrității fizice și psihice a persoanei.
„Atât jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și standardele internaționale asumate de Republica Moldova, impun autorităților de aplicare a legii, inclusiv organelor de urmărire penală și procurorilor, obligația de a manifesta o diligență sporită în examinarea faptelor ce pot constitui acte de violență domestică, orice pasivitate nejustificată fiind susceptibilă să afecteze drepturile garantate de art. 2, 3, 8 și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a adăugat Cebotari.
Membrul CSP susține că, în măsura în care procurorii ar fi omis să întreprindă măsurile procesuale necesare, ar fi refuzat nejustificat examinarea faptelor sub aspect penal ori au manifestat pasivitate incompatibilă cu obligațiile ce derivă din funcția de procuror, asemenea inacțiuni ar putea afecta dreptul victimei la protecția integrității fizice și psihice, la un remediu efectiv și la protecție împotriva violenței, drepturi garantate de Constituția Republicii Moldova și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

