Președintele Adunării Parlamentare a NATO, Marcos Perestrello, a declarat că experiența Republicii Moldova oferă lecții importante pentru aliații și partenerii organizației, comunică MOLDPRES.
În deschiderea seminarului, Marcos Perestrello a menționat că toate țările partenere au multe de învățat din angajamentul Moldovei față de reziliența democratică și din hotărârea sa de a apăra toate valorile democratice și viitorul european.
Oficialul a subliniat importanța desfășurării reuniunii într-un moment în care Moldova se află în prima linie a mai multor provocări de securitate.
„Moldova se află în prima linie a multora dintre provocările de securitate cu care se confruntă deopotrivă aliații și partenerii noștri: de la încălcările spațiului aerian de către drone, războiul extins în regiune și până la campaniile de dezinformare și atacurile asupra infrastructurii critice”, a afirmat Perestrello.
Președintele AP NATO a menționat că Republica Moldova s-a confruntat cu tentative de destabilizare și de subminare a instituțiilor democratice și a coeziunii sociale, iar modul în care autoritățile și societatea au răspuns acestor provocări oferă experiențe utile pentru partenerii internaționali.
„Acest seminar oferă prilejul de a face schimb de idei, experiențe și bune practici și de a consolida capacitatea colectivă de a răspunde acestui mediu de amenințări din ce în ce mai complex”, a spus Marcos Perestrello.
La rândul său, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, Lilian Carp, a declarat că desfășurarea seminarului la Chișinău are o semnificație aparte, în condițiile în care mediul regional de securitate s-a schimbat profund.
„Pentru noi este un privilegiu să găzduim această importantă reuniune parlamentară, care, de-a lungul anilor, a devenit un spațiu valoros pentru dezbateri deschise, schimb de opinii și identificarea unor răspunsuri comune la provocările de securitate”, a declarat Lilian Carp.
El a amintit că Republica Moldova a mai găzduit seminare Rose-Roth în 2006 și 2015, iar preocupările de atunci, legate de consolidarea instituțiilor democratice, securitatea regională și relațiile cu partenerii euro-atlantici, au căpătat între timp noi dimensiuni.
„Privind astăzi aceste două momente, putem vedea cât de mult s-a schimbat regiunea și, în același timp, cât de multe dintre preocupările de atunci au rămas relevante”, a afirmat Carp.
Potrivit parlamentarului, Republica Moldova și-a consolidat instituțiile și și-a aprofundat relațiile cu partenerii europeni și internaționali, însă securitatea nu este un proces încheiat.
„Realitatea de astăzi ne arată că securitatea nu este un proces încheiat și că problemele trebuie permanent reevaluate”, a subliniat Lilian Carp.
El a atras atenția asupra extinderii amenințărilor cu care se confruntă Republica Moldova, menționând amenințările hibride, dezinformarea, ingerințele externe, atacurile cibernetice, protejarea infrastructurii critice și incidentele care afectează spațiul aerian al țării.
„În 2006, noi vorbeam despre consolidarea instituțiilor și despre controlul democratic asupra sectorului de securitate. Astăzi, aceste obiective rămân importante, dar lor li s-au adăugat noi provocări: amenințările hibride, dezinformarea, ingerințele externe, atacurile cibernetice, protejarea infrastructurii critice și incidentele care afectează spațiul aerian al Republicii Moldova”, a spus Carp.
Cu un discurs similar a venit și speakerul Igor Grosu. În opinia sa, experiența ultimilor ani a demonstrat cât de important este ca vulnerabilitățile să fie identificate și abordate înainte ca acestea să fie exploatate.
Șeful legislativului a prezentat trei lecții pe care, în opinia sa, Republica Moldova le-a învățat în contextul ingerințelor și amenințărilor hibride: prevenția, expunerea și apărarea permanentă a democrației.
El a subliniat și rolul presei independente în identificarea și expunerea tentativelor de manipulare electorală.
„Iată de ce apărarea presei independente face parte din securitatea națională”, a adăugat acesta.
O altă lecție, potrivit lui Grosu, este necesitatea apărării permanente a democrației. În contextul războiului din Ucraina, speakerul a subliniat importanța consolidării capacităților de apărare ale Republicii Moldova și a sprijinului acordat Ucrainei.
„Cea mai importantă investiție în securitatea Republicii Moldova, astăzi, este securitatea Ucrainei. Atât timp cât Ucraina rezistă, războiul rămâne departe de orașele și satele noastre. Sprijinul pentru Ucraina este și o investiție directă în securitatea Moldovei și a întregii Europe”, a menționat oficialul.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a afirmat că Republica Moldova este nevoită să reformeze instituțiile în paralel cu pregătirea acestora pentru amenințări care evoluează rapid.
„La câteva sute de kilometri de această sală are loc cel mai mare război pe care Europa l-a cunoscut după cel de-al Doilea Război Mondial. De aproape cinci ani, Ucraina rezistă agresiunii rusești. Efectele acestui război ajung tot mai des și la noi”, a spus Igor Grosu.
El a menționat că, pe lângă războiul convențional din Ucraina, Republica Moldova se confruntă cu un război hibrid, caracterizat prin dezinformare, șantaj energetic, atacuri cibernetice și tentative de influențare a proceselor electorale.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a vorbit participanților la seminar despre prioritățile Republicii Moldova în domeniul apărării și securității, subliniind că reziliența a devenit o necesitate națională.
„Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a afectat în mod direct mediul de securitate, iar Moldova este expusă în mod direct acestor consecințe de ordin regional. Este vorba despre incidente legate de încălcarea spațiului aerian, atacuri cibernetice, amenințări informaționale, riscuri pentru infrastructura critică și presiuni”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Nosatîi, „în acest mediu, reziliența nu este un concept abstract pentru Moldova, ci este o necesitate și o prioritate națională”.
Printre prioritățile Armatei Naționale, Nosatîi a enumerat supravegherea și apărarea aeriană, protecția infrastructurii critice și apărarea cibernetică.
Ministrul a subliniat că dezvoltarea capacităților de apărare trebuie să fie însoțită de interconectarea sistemelor, schimbul de informații și creșterea capacității de reacție.
„Noi nu trebuie doar să primim noi capacități, ci trebuie să le dezvoltăm și să le interconectăm”, a spus Anatolie Nosatîi.
El a menționat că Republica Moldova contribuie, la rândul său, la securitatea internațională prin participarea militarilor moldoveni la misiuni internaționale.
Nosatîi a accentuat că reziliența nu trebuie privită exclusiv prin prisma capacităților militare.
„Reziliența nu este ceva pe care îl construim o singură dată. Este ceva la care trebuie să contribuim și pe care trebuie să îl dezvoltăm în mod continuu”, a conchis Anatolie Nosatîi.
Seminarul va include mai multe sesiuni de discuții. Acestea vor viza securitatea regională și securitatea Republicii Moldova în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, securitatea energetică de la Marea Neagră până la Golful Persic, reziliența, precum și parteneriatul AP NATO–Republica Moldova într-un mediu de securitate euro-atlantic în schimbare. Un alt subiect abordat de participanții la seminar va fi situația din regiunea Mării Negre pe timp de război și implicațiile acesteia pentru securitatea regională și euro-atlantică.
De asemenea, în cadrul seminarului, participanții își propun să examineze evoluția parteneriatului AP NATO–Republica Moldova, să identifice prioritățile pentru cooperarea viitoare și domeniile în care implicarea parlamentară și parteneriatele internaționale pot contribui la consolidarea rezilienței Republicii Moldova și la promovarea agendei sale de integrare europeană. Totodată, va fi evaluat modul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a aprofundat interdependența în materie de securitate la nivel regional și va fi analizat rolul Republicii Moldova atât ca stat aflat în prima linie, cât și ca factor de contribuție la stabilitatea regională.
AP NATO este o organizație interparlamentară care reunește 281 de parlamentari din cele 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice, precum și din țările asociate. Din octombrie 2025, Republica Moldova are statut de partener pentru securitate cuprinzătoare al Adunării Parlamentare a NATO.
