Guvernele europene sunt tot mai conștiente că ar putea fi nevoite să desemneze o persoană care să-l înfrunte pe Vladimir Putin în cadrul unor discuții directe privind un eventual acord de pace pentru Ucraina.
Principala problemă este identificarea persoanei potrivite pentru o misiune diplomatică atât de delicată, notează DIGI24.ro.
Subiectul a devenit urgent în această săptămână, după ce trimisul prezidențial american Steve Witkoff s-a deplasat în Rusia pentru a-i propune lui Putin un summit în trei, la care să participe Donald Trump și liderul ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a impulsiona negocierile pentru un armistițiu.
„Președintele Putin nu recunoaște Uniunea Europeană ca autoritate”, a declarat marți președintele ceh Petr Pavel, într-un interviu acordat Axel Springer Global Reporters’ Network, din care face parte și Politico.
„Nu vrea să discute cu Ursula von der Leyen, nu discută cu Kaja Kallas. A încetat să mai discute cu alți lideri europeni, inclusiv cu Emmanuel Macron”, a adăugat acesta.
Pavel consideră că UE ar trebui „să identifice o persoană sau un grup de persoane care să vorbească în numele Europei. Nu neapărat reprezentanți ai UE sau ai NATO, ci pur și simplu lideri cărora ceilalți le-ar acorda un mandat de negociere”.
În ultimele zile, Donald Trump a provocat îngrijorare în Ucraina și în rândul aliaților europeni prin discuțiile directe cu Vladimir Putin, desfășurate fără consultarea prealabilă a acestora. Demersurile președintelui american au alimentat temerile că Washingtonul ar putea ajunge la un acord cu Moscova fără să țină suficient cont de interesele Kievului și ale statelor europene.
Situația a reaprins dezbaterea la Bruxelles și în alte capitale europene privind necesitatea unui canal direct de comunicare cu Kremlinul, prin care Europa să-și poată apăra interesele și să contribuie la evitarea unui acord de pace considerat inechitabil pentru Ucraina.
„Oricât de greu mi-ar fi să accept, cred că ar fi bine să avem un fel de canal de comunicare cu Putin”, a declarat David Lidington, membru distins al Royal United Services Institute din Londra.
„Nu sunt optimist că s-ar obține prea multe pe termen scurt, dar a avea un canal care să poată fi folosit atunci când se ivește ocazia nu este un lucru rău”, a adăugat acesta.
Diplomații și oficialii europeni nu au însă o poziție comună în privința persoanei care ar trebui să reprezinte continentul în eventualele negocieri.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a negociat direct cu Trump în chestiuni comerciale. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a deschis anterior, prin intermediul echipei sale, un canal de comunicare cu Kremlinul. La rândul său, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, ar putea reprezenta interesele UE în ansamblu.
Un diplomat dintr-un stat membru al Uniunii Europene a avertizat însă că „bula de la Bruxelles” trebuie să accepte că un eventual acord negociat de Putin și Trump nu va urma neapărat protocoalele instituțiilor europene. Diplomatul, la fel ca alte persoane citate în articol, a solicitat anonimatul pentru a putea discuta chestiuni sensibile.
„Nu putem să ne prezentăm cu două sau trei persoane care să vorbească toate în numele UE”, a declarat acesta. Alegerea reprezentantului european, a adăugat diplomatul, ar trebui să se bazeze pe contribuția concretă pe care acesta o poate aduce, nu pe rivalități personale sau ambiții de putere.
Va prelua Stubb inițiativa?
Unul dintre numele luate în calcul în afara aparatului instituțional al UE este cel al lui Alexander Stubb, președintele Finlandei.
Două elemente îi pot facilita rolul diplomatic: relația sa cu Donald Trump și experiența Finlandei în gestionarea relațiilor cu Rusia. Cele două țări împart o graniță de aproximativ 1.300 de kilometri și au fost implicate în conflicte armate în trecut.
„Stubb prezintă interes datorită cunoștințelor finlandezilor despre Rusia și dialogului tradițional cu aceasta”, a afirmat diplomatul citat de Politico. „Ei știu mai bine decât oricine din partea noastră ce este necesar pentru a te simți în siguranță într-o astfel de situație.”
Un al doilea diplomat european a remarcat că Stubb a fost „singura persoană care s-a oferit până acum” să-și asume un rol de leadership politic la nivel înalt. Acesta ar putea deveni un emisar european la un viitor summit de pace.
Marți, Stubb s-a aflat în Norvegia, alături de Volodimir Zelenski și Steve Witkoff, pentru discuții desfășurate înaintea vizitei trimisului special american în Rusia, unde acesta urma să se întâlnească cu Vladimir Putin.
La reuniunea de la Oslo a participat și Bjoern Seibert, principalul consilier al Ursulei von der Leyen. Acesta a luat parte la întâlnirile consilierilor pentru securitate națională organizate în cadrul Coaliției celor dispuși să sprijine Ucraina.
Un al treilea diplomat european a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să fie reprezentată ca instituție în cadrul discuțiilor, nu doar printr-un grup restrâns de state puternice, precum Germania, Franța și Regatul Unit.
În acest context, atât Bjoern Seibert, cât și Pedro Lourtie, consilier principal al lui António Costa, ar trebui să participe la discuțiile pregătitoare. În plus, statele membre trebuie informate în mod corespunzător cu privire la evoluția negocierilor, a afirmat diplomatul.
Apeluri pentru ca Antonio Costa să discute cu Putin
Potrivit unui al patrulea diplomat european, liderii UE l-au întrebat pe Antonio Costa, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, dacă nu ar fi momentul să poarte discuții directe cu Vladimir Putin.
„Costa a răspuns că nu, nu va discuta cu Putin în acest moment”, au declarat surse citate de publicație.
Diplomatul consideră însă că președintele Consiliului European ar trebui să inițieze dialogul cu liderul rus dacă Uniunea Europeană dorește să joace un rol în negocieri.
„Prin faptul că nu discutăm, facem jocul adversarilor noștri”, a afirmat acesta.
În opinia diplomatului, Costa ar putea fi o variantă de luat în calcul în comparație cu Ursula von der Leyen și Kaja Kallas, despre care unii oficiali consideră că sunt prea ferm aliniate cu poziția Ucrainei pentru a putea acționa drept interlocutori la nivel înalt în negocierile cu Moscova.
Kallas, în special, și-a exprimat public criticile la adresa lui Donald Trump. În schimb, Costa ar putea fi perceput drept un intermediar mai puțin implicat în disputele politice dintre lideri, a susținut diplomatul.
Comisia Europeană afirmă că UE este deja reprezentată
Comisia Europeană insistă că Uniunea Europeană participă deja la demersurile diplomatice privind pacea din Ucraina și invocă prezența lui Bjoern Seibert la reuniunea de la Oslo, desfășurată marți.
„Scopul principal al întâlnirii de la Oslo a fost acela de a explora dacă există condițiile necesare pentru o eventuală trecere la negocieri trilaterale sau chiar multilaterale, cu Ucraina și Rusia prezente la aceeași masă”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho.
Potrivit acesteia, discuțiile s-au concentrat pe chestiuni teritoriale, garanții de securitate și perspectivele de prosperitate ale Ucrainei după război.
Comisia se așteaptă ca Steve Witkoff să prezinte Ucrainei și partenerilor europeni un raport după întâlnirea sa cu Vladimir Putin.
„Ceea ce este foarte important este că suntem la masa negocierilor, că putem să ne prezentăm poziția și că putem să ne implicăm în ceea ce reprezintă un obiectiv comun, acela de a pune capăt acestui război îngrozitor”, a adăugat Paula Pinho.
