Potrivit CNSM, actualul minim de existență reflectă mai degrabă necesarul pentru supraviețuire decât cel pentru un trai decent, iar metodologia de calcul, nerevizuită substanțial din 2013, nu mai corespunde structurii actuale a consumului. De aceea, sindicaliștii vin cu un nou concept pentru calcularea minimului de existență care include, pe lângă necesitățile de bază, cheltuieli pentru sănătate, educație, transport, comunicații, recreere și situații neprevăzute.
În cadrul studiului au fost constate și diferențe importante în alimentație, în funcție de venituri și de domiciliu. Gospodăriile cu venituri reduse consumă semnificativ mai puțină carne, produse lactate, legume și fructe decât cele cu venituri ridicate. Totodată, în mediul rural se consumă mai multă pâine, zahăr și ulei vegetal, dar mai puțină carne, lactate, ouă și fructe decât în orașe.
Președintele CNSM, Igor Zubcu, a declarat că veniturile salariaților trebuie să le permită acestora nu doar să-și acopere necesitățile de bază, ci să aibă un nivel de trai decent. În acest context, sindicatele insistă asupra creșterii salariului minim și apropierii acestuia de standardele europene.
Totodată, Igor Zubcu a anunțat că sindicatele și patronatele au ajuns la un compromis privind stabilirea salariului minim în sectorul real al economiei la 7 600 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Față de nivelul de 6 300 de lei, este vorba despre o majorare de circa 21%. Acesta a subliniat că acordul dintre sindicate și patronate urmărește și creșterea predictibilității pentru mediul de afaceri, astfel încât întreprinderile să își poată planifica din timp cheltuielile pentru salarizare.
Studiul „Minimul de existență și salariul de trai decent” a fost prezentat în cadrul mesei rotunde „De la minimul de existență la un trai decent: salarii, demnitate și convergență socială europeană”, organizată de CNSM și Fundația „Friedrich Ebert”.
