Aceste cântece, cu rol religios și comunitar, transmit gazdelor urări de sănătate, belșug și pace. În schimb, colindătorii sunt răsplătiți cu colaci, dulciuri sau bani, transmite IPN.
Un obicei vechi, păstrat mai ales în mediul rural, este coacerea „Crăciuneilor”. Aceste copturi tradiționale, în formă de cifra opt neînchisă cu brațele lăsate în jos, sunt așezate la icoană. Conform tradiției, Crăciunelul se păstrează până la începutul lucrărilor agricole și este considerat un simbol al belșugului și al protecției divine.
Masa de Crăciun are, la rândul ei, o încărcătură profund simbolică. Conform credințelor populare, pe masă ar trebui să se regăsească 12 feluri de bucate, care simbolizează atât cele 12 luni ale anului, cât și pe cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos. Deși nu toate aceste obiceiuri au substrat creștin, ele reflectă dorința de împlinire și prosperitate. În mod tradițional, la Crăciun nu lipsește mâncarea din carne, preparatele din pasăre și răcitura.
Totodată, oamenii cred că în ziua Nașterii Domnului animalele și păsările din gospodărie trebuie hrănite pe săturate, pentru ca pe parcursul anului să fie sănătoase și roditoare, oferind lapte, ouă și lână.
