Boboteaza reprezintă botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului de către Ioan Botezătorul, la vârsta de 30 de ani. Cu acest prilej, în bisericile din R. Moldova sunt oficiate slujbe speciale, urmate de sfințirea apelor mari, ritual menit să purifice mediul înconjurător și să aducă binecuvântare comunităților.
Sărbătoarea este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare. În funcție de regiune, se fac previziuni pentru noul an, se sfințesc izvoare și râuri, iar fetele pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. În unele localități, bărbații se întrec înotând pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă – un gest considerat aducător de noroc și sănătate.
Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se pregătește o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Nimeni nu gustă din bucate până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiralesa, pentru sfințirea mesei. Termenul „Chiralesa” provine din neo-greacă și înseamnă „Doamne, miluiește!”. Se crede că strigarea acestei invocații alungă răul și aduce un an curat până la Sfântul Andrei. După sfințire, o parte din mâncare este oferită animalelor din gospodărie, pentru fertilitate și protecție de boli.
Credințele populare spun că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează pomii sunt acoperiți de promoroacă, anul va fi roditor. Totodată, există superstiția potrivit căreia animalele ar vorbi la miezul nopții, dezvăluind locurile unde ar fi ascunse comori.
Tradiția mai prevede că de Bobotează nu se spală rufe, sunt evitate certurile în familie și nu se împrumută nimic din casă, pentru ca pacea și bunăstarea să domnească pe parcursul întregului an.
