Pe 29 iulie, în așa-zisa Transnistria au fost regizate evenimente propagandistice prilejuite de împlinirea a 34 de ani de la pretinsa „dislocare” a forțelor ruse „de menținere a păcii”, care, în realitate, sunt trupe rusești de ocupație. La aceste manifestări a participat toată așa-numita conducere de vârf de la Tiraspol, laolaltă cu propagandiștii de casă. Au fost susținute discursuri mincinoase și au fost depuse flori la monumentele comemorative ale criminalilor ruși și separatiști care au săvârșit raptul așa-zisei Transnistrii, ucigând Unirea legitimă și vărsând sânge românesc pe Nistru.
După bâlciul public, partea privată a ceremoniei a continuat la sediul pretinselor „Forțe Comune de Menținere a Păcii”, unde așa-zișii oficiali au felicitat personalul „militar” și au înmânat distincții „pacificatorilor” ruși și transnistreni.
De notat că această dată are o semnificație simbolică pentru așa-zisa Transnistria, marcând ziua în care s-a încheiat războiul declanșat de Rusia (adică, definitivarea raptului teritorial) și a început o perioadă de pace relativă. „Oficial”, regiunea marchează această dată drept „Ziua dislocării forțelor ruse de menținere a păcii”, dar avem de-a face cu o titulatură mincinoasă și profund insultativă.
Pe 29 iulie, Vitali Iankovski – pretinsul ambasador al așa-zisei Osetia de Sud în așa-zisa Transnistria – a fost de asemenea văzut stând alături de separatiștii locali. În fotografia pe care o prezentăm în deschiderea articolului, el apare în stânga lui Vitali Ignatiev, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol.
Reamintim că, la jumătatea lunii februarie a anului în curs, autoritățile constituționale moldovene l-au declarat persona non grata pe Vitali Valentinovic Iankovski și i-au interzis intrarea în Republica Moldova pentru o perioadă de 5 ani. La momentul respectiv, Iankovski a încercat să intre în Republica Moldova după o călătorie în străinătate, însă Poliția de Frontieră i-a refuzat accesul. În urma verificărilor, acesta a fost declarat persona non grata în conformitate cu „Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova”. Informația a fost transmisă de agenția de știri IPN, care a citat un comunicat de presă al Poliției de Frontieră.
Potrivit comunicatului oficial, Vitaly Iankovski nu deține cetățenia Republicii Moldova și nici nu are o înregistrare temporară sau statut de refugiat. Totuși, motivele care au stat la baza interdicției nu au fost dezvăluite oficial în mass-media de pe malul drept al Nistrului, dar este mai mult decât evident că individul nu este altceva decât un instrument al serviciilor secrete rusești și un vechi inamic al Republicii Moldova.
Așa-zisa Osetie de Sud nu a comentat interdicția de intrare impusă „diplomatului” său. Nici pretinsele autorități de la Tiraspol nu au emis declarații oficiale pe această temă – deopotrivă, instituțiile „media” (adică propagandiștii separatiștilot Rusiei) din așa-zisa Transnistria au păstrat tăcerea asupra subiectului. De asemenea, pe malul drept al Nistrului, oficialii moldoveni și alți reprezentanți ai statului nu au făcut comentarii publice referitoare la această decizie.
Pentru neofiți, precizăm că VitalI Iankovski a trăit întreaga sa viață în așa-zisa Transnistria. Începând cu anul 1996, a deținut diverse funcții în cadrul pretinselor structuri separatiste ale acestei regiuni nerecunoscute de nimeni pe plan internațional. În perioada de vârf a carierei sale, a ocupat funcțiile de adjunct al pretinsului ministru de Externe și de șef al aparatului zis „guvernamental” de la Tiraspol. E un personaj influent, uns cu toate alifiile. Între lunile august și noiembrie 2008, s-a aflat în Osetia de Sud, la comanda unui așa-zis detașament transnistrean de voluntari pentru intervenții de urgență și salvare. Yankovsky nu are nicio legătură cu Osetia de Sud, cu excepția originii sale etnice.
În 2017, prin decretul așa-zisului ministru de Externe al așa-zisei Osetia de Sud, Murat Jioev, Iankovski a fost numit așa-zis șef al pretinsei „Reprezentanțe oficiale a Republicii Osetia de Sud” în așa-zisa Transnistria – funcție pe care o deține și în prezent.
Deși fusese declarat persona non grata și i se interzisese intrarea în Republica Moldova timp de 5 ani, iată că acesta a revenit în regiune după numai 5 luni. „Diplomatul” a depus flori la monumentul criminalilor și teroriștilor ruși ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, trecând pe lângă un șir de steaguri rusești ținute de elevi spălați pe creier.
De menționat că o interdicție standard de intrare în Republica Moldova poate fi contestată și, eventual, ridicată în baza mai multor motive. Cel mai frecvent temei pentru ridicarea unei astfel de interdicții este căsătoria cu un cetățean moldovean care deține drept de ședere oficială în țară; totuși, procesul de examinare a acestor cazuri durează cel puțin șase luni.
În cazul lui Iankovski, însă, nu a fost vorba doar despre o simplă interdicție de intrare în țară; să nu uităm că acesta a fost declarat persona non grata și, suplimentar, i s-a interzis intrarea pentru o perioadă de 5 ani. Interdicțiile de acest gen – în special cele legate de activități desfășurate în cadrul unor entități rusești nerecunoscute de nimeni pe plan internațional – sunt ridicate extrem de rar și aproape exclusiv prin intermediul procedurilor judiciare sau al unei decizii politice. Procesele în instanță privind astfel de chestiuni se pot prelungi ani de zile.
Nicio instituție „media” din așa-zisa Transnistria nu a relatat despre revenirea lui Iankovski.
Este de remarcat faptul că, dacă Iankovski ar fi reușit să-și anuleze pe cale judiciară statutul de persona non grata, propaganda separatiștilor ar fi trâmbițat vestea drept o victorie asupra Chișinăului. Propagandiștii locali nu ratează nicio ocazie de a ironiza și de a ataca Republica Moldova, împroșcând narațiunile Rusiei. Având în vedere absența unor astfel de relatări și faptul că Iankovski nu a apărut în presa regională, există mari și legitime dubii cu privire la legalitatea revenirii sale pe teritoriul Republicii Moldova.
