În ultimul an, aproximativ 600 de baloane utilizate pentru contrabandă și 200 de drone au intrat în spațiul aerian lituanian, potrivit experților. Situația a dus la închiderea temporară a unor puncte de frontieră și la perturbări majore pe aeroportul din Vilnius. Autoritățile estimează că zeci de mii de țigări de contrabandă au fost introduse astfel în țară. Doar în weekendul trecut au fost confiscate aproape 40.000 de pachete de țigări provenite din 11 baloane, scrie Digi24.ro.
De regulă, baloanele sunt lansate noaptea pentru a evita detectarea, iar după aterizare sunt localizate de curieri ilegali cu ajutorul dispozitivelor SIM/GPS. Lukașenko, un aliat apropiat al Rusiei, neagă implicarea statului belarus, susținând că este vorba despre activități ale unor grupări infracționale care profită de prețurile scăzute la tutun din Belarus.
În schimb, Pavel Slunkin, cercetător invitat la Consiliul European pentru Relații Externe, afirmă că acest tip de contrabandă este „integrat în guvern” și ar putea reprezenta o strategie de presiune asupra Lituaniei, pentru a o forța să intre în negocieri cu regimul de la Minsk.
Tensiuni în creștere la frontieră
Relațiile dintre Lituania și Belarus sunt tensionate de mai mult timp, însă situația s-a agravat în octombrie, când Vilnius a închis pentru trei săptămâni două puncte de control la frontieră. Ca reacție, Belarus a interzis accesul camioanelor lituaniene pe teritoriul său, blocând comerțul bilateral. Sute de vehicule sunt în continuare blocate.
Datele de monitorizare a frontierelor arată că, în 2025, numărul baloanelor care au traversat granița Lituaniei a crescut de trei ori față de anul precedent. Cel mai recent val a afectat grav aviația civilă, cu misiuni concentrate în jurul aeroportului din Vilnius între octombrie și decembrie, ceea ce a determinat autoritățile să declare stare de urgență la nivel național și să implice inclusiv unități militare.
Dr. Rasmus Nilsson, lector la University College London, consideră că decizia este legată și de lipsa de încredere în capacitatea NATO de a reacționa rapid. El susține că Lituania încearcă să atragă atenția aliaților asupra vulnerabilităților sale de pe flancul estic.
Impact economic și acuzații de „război hibrid”
Baloanele au provocat perturbări majore ale traficului aerian: peste 350 de zboruri au fost întârziate, deviate sau anulate din luna octombrie, iar pierderile financiare depășesc 750.000 de euro.
Autoritățile lituaniene descriu situația drept parte a unor „atacuri hibride” din partea Belarusului, în contextul mai larg al „războiului hibrid” atribuit Rusiei. Strategia ar include combinații de presiuni economice, operațiuni neconvenționale, atacuri cibernetice și negare oficială a responsabilității.
Potrivit lui Slunkin, Lituania are două opțiuni: negocierea directă cu Belarus sau apelul la sprijinul Uniunii Europene și al partenerilor occidentali. Până în prezent, Vilnius a ales cea de-a doua variantă.
