Declarație comună a academicienilor din România și R. Moldova: „Limba română ne unește pentru că este aceeași pentru toți”

În document, Consiliul Academic Român afirmă că denumirea limbii vorbite de populația majoritară din Republica Moldova este stabilită de cercetările din domeniul lingvisticii, filologiei și istoriei.

„Consiliul Academic Român reafirmă adevărul stabilit de lingvistică, filologie și istorie: limba vorbită de populația majoritară din Republica Moldova este limba română. Limba română este una și aceeași pe ambele maluri ale Prutului, în diversitatea firească a graiurilor sale regionale”, se arată în declarație.

C.A.R. susține, în același timp, că denumirea de „limbă moldovenească” a fost impusă artificial în anumite perioade istorice.

„Denumirile din anumite perioade istorice – de exemplu numele de «limba moldovenească» – impuse și promovate în mod artificial de către foștii ocupanți, nu pot modifica identitatea științific demonstrată a limbii române. Limba română nu este numai un mijloc de comunicare. Ea reprezintă un depozitar al memoriei colective, un spațiu al creației și al gândirii, un element fundamental al identității și una dintre cele mai puternice punți între oamenii care locuiesc pe cele două maluri ale Prutului. Toți marii oameni de cultură români, de la cronicari la Dimitrie Cantemir, de la Școala Ardeleană la Mihai Eminescu, de la Bogdan Petriceicu Hașdeu la Alexei Mateevici, au afirmat numele corect al limbii noastre, ca valoare identitară supremă și ca marcă a continuității spirituale a poporului român. La Chișinău, la 31 august 2026, afirmăm de aceea răspicat: Limba română ne unește pentru că este aceeași pentru toți și pentru că exprimă o aceeași realitate, istorie și cultură, ea stând la temelia identității comune” , se menționează în document.

Documentul se referă separat și la identitatea populației dintre Prut și Nistru. C.A.R. precizează că libertatea individuală de autoidentificare trebuie respectată, dar susține că populația majoritară, istorică și băștinașă din acest spațiu aparține „spațiului identitar românesc”.

„Identitatea moldovenească reprezintă o identitate regională legitimă, aidoma tuturor identităților regionale românești și este integrată în identitatea culturală, etnică și istorică mai largă a poporului român”, afirmă Consiliul.

În același timp, autorii declarației subliniază că această poziție nu trebuie interpretată drept o diminuare a drepturilor altor comunități.

„Afirmarea identității românești a populației majoritare nu înseamnă nicidecum, nicăieri, nici în România și nici în Republica Moldova, diminuarea drepturilor sau demnității celorlalte comunități. Unitatea se construiește prin respect reciproc și prin egalitatea drepturilor”, precizează C.A.R..

Consiliul face referire și la istoria comună a populației de pe cele două maluri ale Prutului. Potrivit declarației, frontiera politică nu a reușit să devină și o graniță lingvistică sau culturală.

„Prutul a devenit, în anumite perioade ale istoriei moderne și contemporane, frontieră politică, dar nu a putut constitui o frontieră a limbii, culturii, memoriei și spiritualității românești”, se arată în document.

Un capitol al declarației este dedicat explicit „viitorului și reîntregirii”. Consiliul Academic Român precizează că viitorul raporturilor dintre România și Republica Moldova trebuie decis de cetățenii și instituțiile democratice ale celor două state și că academiile nu se pot substitui voinței acestora.

Potrivit C.A.R., orice apropiere instituțională și orice eventual proces de reîntregire trebuie să se bazeze pe voința liber exprimată a cetățenilor, pe democrație și statul de drept, respectarea cadrului constituțional și a dreptului internațional, precum și pe protejarea drepturilor tuturor cetățenilor.

„Reîntregirea spirituală și culturală trebuie să preceadă și să pregătească orice formă de reîntregire instituțională pe care generațiile prezente sau viitoare o vor decide în mod democratic”, se arată în declarație.

Totodată, Consiliul cheamă academiile, universitățile și instituțiile culturale și educaționale din Republica Moldova și România să dezvolte programe comune de cercetare, să promoveze limba română și patrimoniul cultural comun, să intensifice mobilitatea elevilor, studenților, profesorilor și cercetătorilor și să „combată sistematic falsificarea istoriei și manipularea identitară”.

Declarația se încheie cu un apel adresat societății de pe ambele maluri ale Prutului.

„Nu putem schimba trecutul, dar avem datoria de a-l cunoaște și de a-l transmite generațiilor viitoare, ca temei al faptelor de unitate politică viitoare. Avem obligația de a pune temelia unui viitor solid pentru toți vorbitorii limbii române, apelând la o educație corectă, la o cultură generală solidă, la un proces de cercetare științifică elevată. Prutul poate separa două administrații, dar nu poate despărți o limbă, o cultură, o memorie comună și un popor. (...) Consiliul Academic Român își reafirmă angajamentul de a contribui, prin autoritatea științei, educației și culturii, la consolidarea unui spațiu comun al cunoașterii românești, deschis Europei și lumii, întemeiat pe adevăr, libertate academică, demnitate, solidaritate și responsabilitate față de generațiile viitoare – în continuarea misiunii asumate prin Apelul de la București, afirmă Consiliul Academic Român.