„Stocurile de securitate nu sunt pentru a avea gaze un pic mai ieftine, ci ca să avem gaze în general, în cazuri excepționale”, a declarat Junghietu.
Potrivit ministrului, rezerva strategică a fost constituită pentru situațiile în care aprovizionarea cu gaze este grav perturbată sau temperaturile extrem de scăzute provoacă un consum foarte mare. Pentru gestionarea creșterilor bruște ale prețurilor există alte volume de gaze: stocurile constituite de furnizori în baza obligației legale de stocare.
Junghietu a precizat că o majorare a prețurilor, chiar dacă afectează populația și economia, nu reprezintă automat o situație excepțională în sectorul gazelor. Potrivit acestuia, legislația stabilește criterii concrete, printre care reducerea importurilor cu peste 20% față de necesar sau temperaturi extrem de scăzute timp de șapte zile consecutive, care generează un consum excesiv.
Chiar și în asemenea circumstanțe, rezerva strategică nu este utilizată automat. Ministrul susține că trebuie aplicate mai întâi soluțiile disponibile pe piață, iar eliberarea stocurilor poate fi decisă doar de organul competent pentru gestionarea crizelor.
„Ministerul Energiei monitorizează și evaluează permanent situația, dar nu declară de unul singur situația excepțională și nu decide singur eliberarea stocurilor”, a explicat Junghietu.
Ministrul a comentat și argumentul potrivit căruia gazele din rezerva strategică au fost cumpărate anterior la prețuri mai mici. Potrivit lui, acest lucru nu schimbă destinația stocurilor. Utilizarea lor ar putea reduce temporar costul unor achiziții, însă rezerva ar trebui ulterior refăcută, posibil la prețuri mai mari.
„Consumatorii ar rămâne mai puțin protejați dacă, după acest prim șoc de preț, ar urma și o întrerupere reală a livrărilor”, susține demnitarul.
În prezent, Republica Moldova dispune de 56,3 milioane de metri cubi de gaze în stocurile de securitate. Potrivit ministrului Energiei, cantitatea ar fi suficientă pentru aproximativ zece zile de consum în perioada de iarnă.
Junghietu avertizează că aceste volume nu reprezintă un surplus, iar refacerea lor într-o eventuală criză ar putea fi dificilă, în condițiile în care gazele ar putea deveni mai scumpe, mai puține sau dificil de transportat.
„Orice beneficiu temporar asupra prețului trebuie comparat cu riscul de a pierde capacitatea statului de a proteja consumatorii într-o situație reală de urgență”, a conchis ministrul Energiei.
PUBLICITATE
