Deschide.md

Drona de pe acoperiș: cum propaganda rusă a folosit umorul pentru a domina agenda publică

Editor
Drona de pe acoperiș: cum propaganda rusă a folosit umorul pentru a domina agenda publică

La 25 noiembrie 2025, șase drone rusești au penetrat spațiul aerian al Republicii Moldova ca urmare a unui atac asupra regiunii Odesa din Ucraina. Una dintre acestea a căzut pe acoperișul unei case, în satul Cuhureștii de Jos, raionul Florești. Acest incident a fost intens exploatat de propaganda pro-rusă pentru a ridiculiza autoritățile („hahaganda”) și a diminua percepția riscului dinspre Federația Rusă. 

Ideea principală promovată de actorii rău-intenționați e că incidentul ar fi fost înscenat de autoritățile moldovene, eventual și cele ucrainene, cu diverse explicații: pentru a semăna panică și a stimula rusofobia, pentru a obține și spăla mai mulți bani europeni pe apărare, pentru a justifica militarizarea R. Moldova și a atrage țara în război împotriva Rusiei și tot așa.

În paralel, s-a derulat și o campanie de manipulare orientată către audiențe externe. Actorii pro-ruși au setat practic agenda publică și au dominat-o, spre deosebire de cazurile din 2024, cînd mai multe drone tot au căzut pe teritoritoriul Republicii Moldova, inclusiv în Chișinău. Atunci, incidentele au fost reflectate limitat pe canale de Telegram, cu reacții defensive la nivel diplomatic, dar fără implicarea masivă a politicienilor și influencerilor pro-ruși din Moldova. 

Într-o analiză realizată de experții Andrei Rusu, Andrei Curăraru și Eugen Muravschi, se compară în detaliu cele două cazuri și propunerea cîtorva recomandări pentru gestionarea informațională a unor astfel de incidente pe viitor.

Specialiștii atrag atenția că umorul și sarcasmul sunt folosite strategic pentru a compromite credibilitatea autorităților și pentru a crea impresia că informațiile privind securitatea națională sunt exagerate sau fabricate. Spre deosebire de incidente similare din 2024, reacțiile din acest an au fost mult mai coordonate, cu sute de postări distribuite simultan pe Telegram, TikTok și X.

Analiza WatchDog arată că aceste campanii au efecte reale: scad încrederea populației în instituțiile statului, reduc vigilența și banalizează riscurile legate de conflictul militar din apropiere. Deși dronele detectate în acest caz nu purtau încărcătură explozivă, experții subliniază că simpla lor prezență în spațiul aerian al Republicii Moldova reprezintă un pericol, iar incidentele ar putea deveni mai grave pe viitor.

Organizația recomandă autorităților să comunice rapid, transparent și ferm în astfel de situații, iar cetățenilor le amintește să fie atenți la sursele de informare și să evite distribuirea conținutului manipulator.

Distribuie articolul:FacebookTelegram
Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României

Abonează-te la Deschide.md