Victoria democraţilor în SUA a adus la Bruxelles o speranţă prudentă, aceea că relaţia cu Donald Trump s-ar putea reechilibra, măcar partial, transmite Digi24.ro.
„Cred că există aici un sentiment de uşurare adus de ideea că acesta este începutul sfârşitului erei Trump şi nimeni nu este mai fericit decât europenii”, spune un diplomat european.
În prima jumătate a celui de-al doilea mandat al lui Trump la Casa Albă europenii au primit mai multe lovituri din partea acestuia, de la covorul roşu întins preşedintelui rus Vladimir Putin la summitul ruso-american din Alaska, până la taxele vamale de 15% impuse Uniunii Europene.
Totuşi, în mod realist, nimeni nu se aşteaptă la vreo schimbare spectaculoasă după înfrângerea lui Trump, mai ales că acesta păstrează pârghiile politicii executive, inclusiv deciziile de politică externă.
Chiar şi cu democraţii majoritari în ambele camere ale Congresului, UE nu se aşteaptă ca ajutorul economic şi militar american pentru Ucraina în războiul cu Rusia să fie reluat. Trump a sistat ajutorul militar gratuit pentru Kiev, care primeşte acum arme şi muniţii americane numai după ce acestea sunt plătite de europeni.
De altfel, în ultimele săptămâni, europenii s-au adresat altor parteneri, precum Canada şi Regatul Unit, pentru a încerca să strângă cele 70 de miliarde de euro suplimentare pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut Uniunii Europene pentru a-şi finanţa efortul de război şi anul viitor.
Totuşi, şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, şi-a manifestat speranţa ca viitorul Congres al SUA să „exercite mai multă presiune asupra Rusiei”. Scepticismul este similar în interiorul NATO, unde membrii europeni aşteaptă nerăbdători concluziile Pentagonului privind redistribuirea forţelor americane în Europa, decizie aşteptată în decembrie şi care va fi luată tot de Trump.
Europenii nu se aşteaptă nici ca democraţii să dea un impuls decisiv ridicării taxelor vamale de 15% pe care Trump le-a impus Uniunii Europene, mai ales că un sondaj recent realizat de Council on Foreign Relations relevă că numai un sfert dintre americani susţin eliminarea completă a acestor taxe.
O altă luptă între UE şi administraţia Trump se duce în domeniul tehnologiei informaţiei. Administraţia Trump denunţă cu regularitate măsurile legislative ale UE care vizează reţelele de socializare, măsuri pe care Washingtonul le asimilează unei forme de cenzură.
Un alt teren de confruntare priveşte Inteligenţa Artificială (IA). În timp ce Trump nu vrea să împiedice dezvoltarea acestei tehnologii în faţa concurenţei din partea companiilor chineze, Uniunea Europeană, care a rămas în urma Statelor Unite în domeniul IA, cere încetinirea dezvoltării sale, mai ales a modelelor cele mai riscante de IA. Totuşi, după victoria democraţilor, „sperăm să avem mai mult spaţiu pentru a discuta şi colabora cu Congresul pe teme globale comune, precum IA şi securitatea cibernetică”, spune un oficial european.
Deocamdată, de la Paris la Atena şi de la Roma la Madrid, cetăţenii europenii demonstrează de câteva săptămâni împotriva creşterii costului vieţii. Alimentată şi de creşterea preţurilor energiei în urma războiului pornit de SUA şi Israel împotriva Iranului, inflaţia din zona euro a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, iar o eventuală reluare a ostilităţilor ar putea agrava această situaţie, mai ales că UE a decis deja ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia.
Care va fi efectul înfrângerii taberei Trump asupra conflictului din Orient şi, implicit, asupra costului vieţii pentru europeni se numără printre întrebările care încă nu au răspuns, în timp ce liderul republican de la Casa Albă menţine ambiguitatea asupra intenţiilor sale viitoare în noul context în care nu mai are controlul asupra Congresului.
