Potrivit economistului, dezechilibrele finanțelor publice pot scumpi împrumuturile statului și pot pune presiune asupra monedei naționale, ceea ce poate duce ulterior la creșterea prețurilor și încetinirea activității economice. După un impuls de scurtă durată, producția industrială poate începe să scadă, în timp ce inflația rămâne ridicată. Efectele sunt mai puternice atunci când băncile centrale reacționează insuficient la presiunile inflaționiste.
Denis Gorea a atras atenția că multe state se confruntă în continuare cu niveluri ridicate ale datoriei publice și ale deficitelor bugetare. Presiunile asupra bugetelor sunt amplificate de îmbătrânirea populației, necesitatea unor noi investiții publice și creșterea cheltuielilor pentru apărare. În același timp, statele alocă tot mai multe resurse pentru plata dobânzilor la datoria publică.
Pentru Republica Moldova, economistul a menționat necesitatea menținerii datoriei publice la un nivel sustenabil și a acumulării unor rezerve bugetare în perioadele favorabile. Totodată, investițiile care contribuie la dezvoltarea economiei trebuie protejate.
În ceea ce privește băncile centrale, Denis Gorea a subliniat importanța independenței și credibilității acestora, precum și a unei reacții prompte atunci când apar presiuni asupra prețurilor. Potrivit lui, întârzierea măsurilor poate face mai dificilă gestionarea unor eventuale șocuri economice viitoare.
Conferința „Spațiul fiscal și ancorarea monetară în contextul integrării accelerate” se desfășoară în perioada 1-2 octombrie și este organizată de BNM, Banca Națională a României și Banca Franței.
