Conform raportului, narativele toxice lansate imediat au încercat să acrediteze ideea că guvernele celor două state sunt fie corupte, fie incapabile să controleze propriile granițe.
Expertul susține că toate armele surprinse în imagini sunt de origine rusă sau sovietică: lansatoare RPG-26 și RPG-27, sisteme antitanc tip Kornet/Metis, precum și posibile MANPADS din familia Igla sau Strela. Nimic din arsenalul occidental cu care Rusia acuză periodic Ucraina că ar „face contrabandă”.
„Nu există niciun indiciu că ar proveni din ajutorul militar occidental pentru Ucraina. Tuburile, marcajele, culorile și modelele sunt 100% rusești sau sovietice. Narativul privind ‘arme occidentale scurse din Ucraina’ este fabricat de la zero”, subliniază raportul.
Această concluzie contrazice direct afirmațiile politicienilor care, în dimineața incidentului, au prezentat publicului versiuni alarmiste fără suport factual.
În doar câteva ore, nume din zone politice total diferite, Renato Usatîi, Victoria Furtună, Dragoș Galbur, Vasile Costiuc, au lansat critici, acuzații și teorii ale conspirației. Unele mesaje au vizat guvernarea PAS, altele Ucraina, dar aproape toate au împins în aceeași direcție: inducerea ideii că Moldova și Ucraina ar fi incompatibile cu standardele occidentale.
„Reacțiile au fost atât de rapide, atât de sincronizate și atât de bine încadrate în narațiunea pro-rusă încât nu pot fi considerate întâmplătoare”, precizează expertulWatchdog.
În paralel, instituții media pro-ruse și rețeaua „Pravda” au amplificat masiv tema, publicând zeci de articole. Analiza arată că, în 48 de ore, au apărut 37 de articole pe subdomeniile „Pravda”, toate în engleză, sugerând o campanie destinată audiențelor internaționale. Deși traficul afișat era imens, interacțiunea reală era practic inexistentă — un indicator al operațiunilor automatizate.
„Este tiparul clasic al unei mașini de propagandă: volum masiv, zero interacțiune reală, dar suficient zgomot pentru a crea impresia de criză”, explică expertul.
Presa centrală din Federația Rusă a preluat imediat tema, citându-l constant pe Renato Usatîi, ale cărui declarații – prezentate ca „probe” – au fost folosite pentru a legitima narațiunea falsă despre munițiile Stinger din Ucraina.
Curăraru explică faptul că există două niveluri ale operațiunii: unul intern, pentru a eroda încrederea moldovenilor în instituțiile lor și în solidaritatea cu Ucraina, și unul extern, pentru a afecta sprijinul occidental pentru Kiev.
„Mesajul transmis este simplu și periculos: Moldova e un stat slab și corupt, iar Ucraina nu poate controla armele primite din Occident. Exact această percepție încearcă să o impună propaganda rusă în regiune.”
În plus, momentul ales nu este întâmplător: scandalul de corupție din jurul Energoatom a creat teren fertil pentru o narativă suplimentară privind „scurgerile de armament”.
Deși multe întrebări rămân deschise — traseul camionului, persoanele implicate și scopul exact — elementele deja cunoscute demontează narațiunea pro-rusă centrală.
„Nu știm încă cine a organizat transportul, dar știm cu certitudine ce NU este: nu sunt arme occidentale și nu provin din Ucraina. Totul indică o operațiune pregătită din timp și lansată deliberat pentru a submina încrederea în autorități și solidaritatea cu Ucraina.”
