Potrivit expertului, în iulie au fost tranzacționați 54 GWh, echivalentul a 12,5% din cererea națională de energie electrică. În septembrie, volumul a ajuns la 87 GWh, reprezentând 22,8% din cerere. În prima jumătate a lunii octombrie, tranzacțiile au însumat deja 89 GWh, iar în zilele pentru care există date complete privind consumul, volumele au echivalat cu aproape 48% din cererea națională.
Un singur exemplu ilustrează ritmul de creștere: pe 9 octombrie au fost tranzacționați 7,5 GWh, de peste trei ori mai mult decât în toată luna iunie. Totodată, tranzacțiile nu mai sunt concentrate doar în câteva ore cu producție solară ridicată, ceea ce contribuie la transformarea prețurilor de pe piața pentru ziua următoare într-un reper mai relevant pentru piața angro, susține expertul.
Acesta explică evoluțiile prin modificările regulilor pieței energiei electrice, intrate în vigoare la 1 iulie 2026, precum și prin eforturile de a transfera o parte mai mare a tranzacțiilor, în special energia produsă de producătorii independenți de energie regenerabilă, din contracte bilaterale către piețe organizate. Potrivit analizei sale, evoluția orară a prețurilor din Moldova este corelată mai puternic cu cea din România decât cu cea din Ucraina, deși piețele nu sunt încă cuplate.
Expertul atrage atenția că rămâne de clarificat în ce măsură creșterea tranzacțiilor este determinată de producătorii independenți de energie regenerabilă și cât revine tranzacțiilor din portofoliul Energocom. De asemenea, dezvoltarea pieței este influențată de volumele importante de energie electrică ce continuă să fie achiziționate în cadrul unor mecanisme reglementate.
În opinia lui Rouven Stubbe, următoarea provocare este transformarea creșterii rapide a tranzacțiilor într-o concurență durabilă și într-un proces transparent de formare a prețurilor, care să aducă, în cele din urmă, beneficii consumatorilor.
Analiza se bazează pe datele OPEM și Moldelectrica, disponibile până la 14 octombrie 2026.
